19 March 2009

As fi verde, dar n-am bani!

Trist, dar atat de adevarat uneori (deseori…) ca iti vine sa plangi. Si nu vorbesc despre costisitoarele politici de protectie a mediului sau de reconstructie ecologica, pe care tarile bogate si le permit, iar cele sarace nu. E vorba de indivizi, de fiecare dintre noi, de amaratii din Romania, printre care multi au ajuns la concluzia ca le-ar placea sa duca o viata “mai verde”, dar li se pare ca nu-si pot permite.

Vorbesc de barierele care stau in calea adoptarii unui stil de viata verde, altele decat lipsa de informare si de educatie. De pilda, bariera economica. Pai ce poate face un traitor in Romania, cu venituri mici-medii, ecologist in sufletul lui, care doreste sincer sa contribuie si el la iesirea dintre gunoaie si la intoarcerea zapezilor de altadata? Se informeaza, se gandeste, incepe sa prospecteze, plin de entuziasm, isi face niste niste socoteli si… entuziasmul i se blegeste tragic.

Un bec ecologico-economic costa de 10 ori mai mult decat unul obisnuit. Panourile solare… treaba cu subventia guvernamentala e abia la inceput, se tot poticneste si cade in nas, asa incat cine vrea instalatii dintr-astea, tot pe banii lui trebuie sa si le puna, pana una-alta. Masinile eco-prietenoase sunt mai scumpe decat cele conventionale eco-dusmanoase (ca sa nu mai spunem ca, la noi, nici nu prea ai de unde alege). De haine, ce sa mai vorbim… un tricou din bumbac organic costa de cateva ori mai mult decat unul intru totul asemanator ca aspect, dar fara certificatul cu pricina.

Si tot asa in continuare: un brad in ghiveci costa de vreo cinci ori mai mult decat unul taiat de aceeasi marime. Alimentele produse prin agricultura biologica sunt si costisitoare, si greu de gasit (se gasesc ici-colo dar, daca trebuie sa mergi dupa ele pana in alt capat al orasului…) Ne-ar placea sa cumparam produse locale si sa sprijinim economia noastra, nu pe-ale altora dar, fiindca la noi se produce putin si scump, targuim tot chestii ieftine de import.

 

Si ne pare rau, si ne simtim vinovati, si ne chinuie un soi de suferinta neputincioasa. VREM, DAR N-AVEM CU CE!

Si totusi, nu se poate, trebuie sa existe niste solutii. Incet-incet, dupa ce ne-am indignat si ne-am revoltat si ne-am strigat disperarea in tunelul intunecat si stramt in care ne inghesuie mijloacele noastre limitate, parca-parca am inceput sa zarim, abia clipind, o luminita la capatul tunelului (vedeti, ne-am recapatat deja umorul! Semn bun!)

Ne-am intors la nemuritoarea deviza ecologista “Nimeni nu poate face totul, dar fiecare poate face ceva” si o luam de la capat cu entuziasmul. Si am inteles ca nu trebuie sa fie un demers solitar, ci unul solidar – macar in ceea ce priveste propunerea de solutii si impartasirea ideilor. Noua cele mai bune idei ne vin cand vorbim intre noi. Daca largim cercul interlocutorilor, discutiile vor fi si mai productive – la asta ne-am gandit cand am proiectat blogul. Asa ca va poftim sa pritocim impreuna problemele si sa nascocim solutii. Nu-i nimic daca nu sunt mari; daca o sa fie mici si multe, e foarte bine.

4 comentarii
  1. Tanase livia

    Produsele alimentare autohtone, in special legumele si fructele nu se gasesc in supermarketuri deoarece acestea nu achizitioneaza de la producatorii autohtoni, mai ales de la micii producatori. Nu pretul este problema si nici faptul ca nu ar fi cumparatori, deoarece multe gospodine ar prefera sa nu mai dea si pe la piata si sa manance mai sanatos.

  2. ALINA

    Astia suntem noi oamenii, in special romanii, mereu dar mereu gasit ceva pe care sa dam vina, lipsa banilor si ne-am scos.
    Becurile ecologice sunt mai scumpe insa avem bani sa ne cumparam o masina cu credit si sa mergem macar de 3 ori pe saptamana la servici cu ea.Cu hainele la fel, traim intr-o lume materialista, daca nu avem pe putin 10 perechi de pantofi, dimineata ma trezesc si imi zic ” vai! nu mai cu ce sa ma incalt” , valabil si pentru haine. Ce, Craciunul nu pot sa-l petrec decat cu brad ca o fi el ecologic sau nu, nu mai conteaza. Ideea de brad e mai mult marketing decat spiritul Craciunului.
    Si intr-adevar e foarte comod sa ma duc la mega de langa blocul meu decat in piata la obor, pai fac o ora pana acolo, mai bine o dorm ora respectiva.
    Acum nu mai e la moda sa mananci mancare romaneasca, e trendy sa mananci fructe de mare, mancare italieneasca, de branzeturile nu mai vorbesc, nu mai e buna telemeaua de vaca, ni s-a aplecat de la ea, vrem branzeturi frantuzesti.
    Trebuie sa vrem ca sa putem!

  3. ALINA

    mi-am adus aminte de ceva, am colega la servici, sincer nu o cunosc, nu stiu cum o chiama dar o stiu din vedere.Mereu ma intalnesc cu ea la bucatrie si isi spala caserola de mancare cu SERVETELE DE BUCATARIE si pur, buretele de pe chiuveta zici ca are…In plus caserola o spala 20 de min in continuu cu apa lansand sa curga, bineinteles…ce sa mai zici….

  4. Catalin

    Se poate….numai ca trebuie sa fie initiativa. Eu am importat din China panouri solare pentru incalzit apa menajera si m-a ajuns destul de ieftin. Acum vand si montez astfel de produse la un pret mai mic cu aprox 1000 de lei fata de firmele de profil(care vand aceleasi produse).

Lasa si tu un comentariu