1 June 2009

La vremuri noi, contoare noi

Pana in 2020, fiecare gospodarie din Marea Britanie va trebui sa-si reduca facturile la energie si amprenta de carbon utilizand o noua generatie de aparate de masura, pe care britanicii le-au si numit smart meters (nu stiu cum sa traduc asta! Imi vine sa le zic, barbar si caraghios, desteptometre – ce aiurea suna! Bine, o sa le spun deocamdata contoare inteligente, ca sa le zicem intr-un fel, de vreme ce vorbim despre ele. Sunt curioasa cum o sa fie botezate oficial atunci cand vor ajunge si la noi).
 

Ideea este sa fie inlocuite toate contoarele de gaz si de energie electrica prin dispozitive asezate la vedere, mai usor de citit si de inteles si care sa le arate consumatorilor exact cat de multa energie folosesc, cat consuma frigiderul, cat fierul de calcat (“Aoleu! Am uitat sa-l scot din priza!”) etc. O sa mai aiba ele si alte functii, ca de-aia sunt contoare destepte, de exemplu sa ajute consumatorii sa vanda energie in retea, daca le prisoseste. (Pentru lamurire: in tarile occidentale ceva mai “inverzite”, se intrevede posibilitatea ca acei oameni care au instalate in propria ograda, dispozitive ce produc energie din surse regenerabile, precum panouri solare sau turbine eoliene, sa “vireze” o parte din ceea ce produc aceste dispozitive in reteaua nationala de electricitate. Asta daca productia e mai mare decat consumul casnic, iar excedentul nu poate fi stocat. In felul acesta, oamenii castiga si ei un banut in plus, ca doar energia costa.)

Guvernul britanic spera ca, in acest fel, sa modifice comportamentul consumatorilor, incurajandu-i sa economiseasca bani si, totodata, energie. Mai au loc, la ora actuala, niste discutii privitoare la modul in care va fi pus in practica proiectul, dar important e ca s-au hotarat.

Contoarele pe care le au in casa cei mai multi dintre britanici – ca si cei mai multi dintre ceilalti europeni, inclusiv romanii -, dateaza, cum a zis Ed Miliband, secretarul britanic insarcinat cu problemele legate de energie si schimbari climatice,  “dintr-o alta era, cea de dinainte de schimbarea climei”. Proiectate in anii ’70 si 80’ ai secolului trecut, aceste contoare anacronice stiu doar una si buna: sa arate cata electricitate si cat gaz s-au consumat de la instalarea lor in respectiva locuinta. Nu-s deloc prietenoase cu utilizatorii, ca, de altfel, nici apometrele sau repartitoarele mai-nou instalate in Romania, desi mie personal mi-au fost de oarecare folos. Acum, sa vedem cum se vor intelege britanicii cu noua tehnologie.

3 comentarii
  1. Bogdan

    Cotosre de electricitate au fost introduse si se dau gratuit la toti . I-a ajutat sa fie mult mai constienti de consum. Am fost surprins sa vad ca i costa putin dar tot economisesc. Curentul la ei ii ajunge mai putin ca la noi

  2. Bogdan

    Contoarele electrice sunt foarte prietenoase cu display digital si iti arata in fiecare secunda cat consumi . Si daca ai pc ul in priza tu vezi asta

  3. Enam

    Ti-am vazut comentariul de cand l-ai potsat dar nu am vrut sa-ti raspund pana nu am citit si jurnalul tau :) Concluzia: voi ati patit-o mult mai rau decat noi! Chiar imi pare super rau, dar cred ca cel mai important a fost ca pana la urma v-ati relaxat, v-ati bucurat si v-ati simtit bine la Muntele Rosu.Cat despre trasee, pot sa zic asa:traseul prin caldari de la balea la podragu am auzit si eu ca e foarte obositor, dar in principiu n-ar trebui sa dureze mai mult de 7 ore, hai vreo 8-9 cu rucsac f greu ca voi. Problema la voi cred ca a fost, in afara de rucsaci grei, si lipsa antrenamenului, probabil la fete. Nu stiu daca e asa, dar cam asta am dedus eu din povestea ta. Te rog sa ma scuzi daca gresesc.Noi ne-am dus la podragu de la balea pe creasta, si cred ca era mult mai bine si pentru voi asa, desi poate fetele s-ar fi speriat de lanturi. Cand ne-am intors, ca sa schimbam peisajul, am intrebat si noi cabaniera la Podragu cum e traseul prin caldari si ne-a zis ca nu ne recomanda, pentru ca e obositor. Asa ca nu ne-am dus. Am pornit in acelasi timp cu un alt cuplu. Noi pe creasta, ei prin caldari. Cand am ajuns noi in punctul unde se unesc cele 2 trasee, la fereastra zmeilor, ei nu ajunsesera, si teoretic se face cam acelasi timp… Cat despre traseul de la podragu spre victoria… Doamne apara si pazaste-ne. Eu nu cred ca o sa merg vreodata pe acel traseu, mai ales la coborare. Am auzit doar cat de lung si obositor atat psihic cat si fizic e, si doar din auzite m-am lamurit ca nu vreau pe acolo.In fine, concluzia la toata treaba asta este ca trebuie sa ne informam extrem de bine asupra traseelor si a timpilor, mai ales din jurnalele altora, si sa nu ne inhamam la ceva mai greu decat putem duce, atat la propriu cat si la figurat. Eu de exemplu am renuntat de mult sa car rucsac greu cu cort si toate cele, daca am optiunea unei cabane, si incerc mereu sa am rucsacul cat mai usor, pentru ca cu cat il am mai greu, cu atat fac x ore in plus fata de cat ar trebui sa fac de fapt.La faza cu autostopul si cu epilatul tin sa-ti multumesc, am tras o portie buna de ras :) In rest numai bine iti doresc si carari cu soare! Si nu te descuraja, omul cat traieste invata! Daca ai invatat ceva in urma experientei astea, asta e important! :)

Lasa si tu un comentariu