I-am pus postului un titlu de sezon, dar e valabil si pentru curatenia de primavara, de Craciun sau de orice-o fi (cum ar fi simpla curatenie de week-end). Tema zilei: unde ducem diverse chestii pentru a fi reciclate.

Incepem cu ce e mai banal: containerele de cartier pentru colectare selectiva. Slava Domnului, dupa ani in care am dus la ghena sacose cu borcane, sacose cu hartii, sacose cu sticle de plastic (asta fiind metoda mea proprie de de colectare selectiva in lipsa acelor containere pe care sectorul 4 din Bucuresti le asteapta de lunga vreme), a dat Dumnezeu si au aparut cateva astfel de tomberoane; ce-i drept, nu la ghena de langa bloc, cum ar fi fost comod (si firesc), ci undeva, pe o strada, la vreo 400 de metri de blocul meu. In fine, bine si asa, macar e un inceput.

Toata aceasta rememorare a avut scopul de a-i incuraja pe toti cei care ar vrea sa colecteze selectiv, dar n-au nici un ajutor din partea primariei, si de a le sustine moralul in asteptarea unor vremuri mai bune.
Propunere: Daca aveti copilasi, faceti “excursia” la tomberoanele speciale impreuna cu ei si lasati-i sa se distreze varand sticla la “Sticla”, hartia la “Hartie” si tot asa. Cred ca o sa le placa. Fiicei mele i-a placut.

Trecem la “specialitati”:

Telefoane mobile
Oricat ar parea de ciudat, unii au prin casa cate o punga sau un sertar cu telefoane mobile vechi si stricate, adunate de-a lungul anilor. Nu le mai tineti, oameni buni! Dati-le spre reciclare si faceti-va loc in sertare pentru lucruri mai importante. Uite, cica exista un program de reciclare derulat de Vodafone; telefoanele mobile de aruncat se colecteaza chiar in magazinele Vodafone. Gasiti aici  o lista si aici  niste informatii in plus.

Becuri
Colt Verde ofera, prin intermediul unei harti interactive , o foarte mare si incurajatoare lista de locuri unde se pot colecta becuri de orice fel si tuburi fluorescente (“neon”). Interesant: apar pe ea si multe spitale, scoli, hoteluri, institutii… dar ma intreb daca, ducandu-ma la un spital si intreband unde-i cutia in care se strang becurile uzate, ar sti cineva sa-mi spuna. Mai sigura mi se pare alegerea unui punct de colectare dintr-un magazin mare, asa cum exista, de asemenea, pe lista. Promit sa incerc cat de curand (deocamdata am un singur bec ars.)

Partea trista – dar e bine s-o stim si pe aceasta – este ca, deocamdata, in Romania nu exista firme specializate care sa recicleze  becurile. Vestea buna e ca, totusi, acestea sunt reciclate, si anume in Germania. O asociatie specializata, Recolamp, colecteaza becuri si tuburi fluorescente pe care le transporta in Germania pentru a fi tratate corespunzator. Si o a doua veste buna este ca, dupa cum a declarat, anul trecut, dl. Raul Pop, directorul Recolamp, urmeaza sa se infiinteze si la noi doua companii specializate in reciclarea de echipamente de iluminat.

Baterii

Aici e mult loc de mai bine, pentru ca baterii se folosesc in numar mare, iar centre de colectare sunt putine. Lantul de magazine Mega Image a anuntat ca are un program de colectare a bateriilor mici, portabile (recipiente la intrarea in magazin).

Electrocasnice mari si mici
• Panditi programele de buy-back  (dai un aparat vechi si primesti reducere la cumpararea unui nou); exista diverse variante, in functie de firma si magazinul de la care cumparati obiectul nou. In primavara au fost multe astfel de promotii, acum au ramas mult mai putine, in parte si pentru ca Ministerul Mediului nu le-a incurajat, ci dimpotriva… In fine, o sa mai apara ele, fiindca DEEE (deseurile de echipamente electrice si electronice) trebuie colectate si reciclate: asa zice o directiva europena.

• Un pic mai complicat e la frigidere si congelatoare, pentru ca acestea sunt considerate deseuri periculoase pentru mediu si ar trebui colectate “profesional” si reciclate. Exista organizatii care va pot ajuta, macar cu un sfat: am scris mai mult despre subiectul asta aici.

Read the rest of this entry »

Multumim autoritati, multumim cetateni, ati fost magistrali si unii si altii!

Nici daca o faceati premeditat nu va iesea atat de bine. Unii ati ucis un rau cu mizeriile si plasticaraia voastra, iar ceilalti nu v-ati sinchisit. Nici macar o amenda simbolica sau vreo incercare timida de ancheta. Nimic. Pentru ca si unii si altii ati demonstrat cu prisosinta ca sunteti nimic altceva decat oameni fara constiinta si fara simt civic. Ce sa mai vorbim de respectul fata de propria persoana care se reflecta in respectul pentru natura. Filmarea vorbeste mai mult si mai dureros decat un milion de cuvinte…

 

Sursa: ProTv

 

Acesta este tributul platit celor 20 de ani tulburi scursi din decembrie ’89. Apa nu este decat un simbol al situatiei haotice sociale si economice pe care suntem nevoiti sa o infruntam in prezent. Plina de mizerii, rebuturi si plastic. Mult plastic si artificialitate. Cat despre Ecologia din Romania, e pe duca. Cum unde ?
Unde o duc apele raului….Spre Apa Sambetei!

 

Daca v-ati intalnit cu situatii asemanatoare, cunoasteti cazuri sau aveti imagini care surprind si alte ipostaze ale indolentei si nepasarii semenilor nostri, impartasi-ti-le cu noi pe Greenblog. Numai vorbind despre aceste probleme vom reusi sa atragem atentia asupra lor!

Dupa automatele de cafea, au venit automatele cu mancare. Dar, in vreme ce automatele de cafea au trecut de la cafea solubila instant la cafea rasnita pe loc – ceea ce e un mare castig pentru sanatatea noastra – automatele de mancare “servesc”, in proportie covarsitoare, chestii tip junk-food-cu-multe-E-uri, drept care “mancarea de la aparat” e considerata, in general, drept un substitut nesanatos  al hranei cumsecade.

Dar iata ca unii au idei mai bune de atat: o ferma din Germania, (da, o ferma, nu o firma; intervine si o firma, in cele din urma, dar mancarea e de la ferma, si asta-i important); o ferma din Germania, zic, numita Peter-und-Paul-Hof, vinde alimente proaspete, din productia proprie, prin intermediul unor automate!

Proprietarii s-au asociat cu compania Stüwer, producatoare de automate de bauturi & mancare si, impreuna, ferma si firma au pus bazele unei afaceri originale care s-a intins deja in 13 localitati din Germania. Lapte, oua, unt, branzeturi, cartofi si carnati sunt distribuite prin intermediul automatelor (special proiectate, modelul fiind numit Regiomat), la preturi foarte avantajoase pentru cumparatori, de vreme ce alimentele vin direct de la producator, fara intermediari care sa mai bage diverse adaosuri comerciale.

Initial, ingeniosii fermieri obisnuiau sa livreze personal lapte, la domiciliul clientilor, dar activitatea asta le consuma enorm de mult timp si bani (aceasta fiind una dintre marile probleme ale fermierilor de pretutindeni, atunci cand nu doresc sa vanda unui lant de supermarketuri, care plateste putin). Atunci au incercat sa incurajeze clientii sa vina sa-si ia ei insisi laptele proaspat de la ferma, ceea ce, in cele din urma, a nascut ideea autoservirii din automate.

E, categoric, o idee mare, una care satisface dorinta oamenilor de a consuma alimente proaspete, produse local si nu prea scumpe si, in acelasi timp, ofera fermierilor un sistem de distributie eficient. Bravo lor!

Volumul reziduurilor domestice eliberate an de an in biosfera a depasit un nou prag psihologic… 400 de milioane de tone. O astfel de cantitate enorma nu are cum sa nu influenteze ciclurile geochimice ale planetei. Numai carbonul organic pe care planeta noastra trebuie sa il absoarba depaseste 85 de milioane de tone pe an – dublu fata de cele 42 de milioane de tone pe care Terra le poate „inghiti” anual.

O privire atenta si obiectiva asupra planetei ne arata ca lucrurile au depasit cu mult starea in care putem spune ca este „Grav”. Este foarte grav. „Supa” de plastic care pluteste numai in Oceanul Pacific are o suprafata dubla fata de cea a Statelor Unite ale Americii. In anul 2004, insula de gunoi plutitor din ocean cantarea 3 milioane de tone, adica de 6 ori mai mult decat intreaga cantitate naturala de plancton. Anual, peste 1 milion de pasari si peste 100.000 de mamifere marine mor intoxicate cu plasticul aruncat inconstient in ocean de catre oameni. Zoologii au descoperit seringi, brichete si periute de dinti in stomacul a numeroase cadavre de pesti, pasari sau mamifere.

Un raport din anul 1998 arata ca numai in SUA sunt produse circa 220 de milioane de tone de gunoi solid. Cum se traduce asta? Fiecare american produce minim 2,5 kilograme de reziduuri in fiecare zi. 315 milioane de computere au fost aruncate in anul 2004 numai in Statele Unite, iar numarul a crescut de atunci. Asta inseamna 220 de milioane de tone de reziduuri electronice. Si chiar daca 80% dintre acestea iau calea Chinei, Taiwanului, Indiei si Pakistanului, restul de 20% sfarsesc aruncate undeva pe solul nord-american.

Sa ne indreptam atentia si asupra Rusiei. Stiti cate gropi de gunoi se afla in jurul Moscovei, spre exemplu? Peste 50, si fiecare dintre ele ocupa o suprafata imensa, cu mult peste suprafata unui teren de fotbal. In fiecare zi sosesc peste 250 de camioane cu reziduuri la fiecare dintre ele. Iar daca ne gandim ca multe contin reziduuri din spitale (sisteme de transfuzii folosite, seringi, medicamente expirate si chiar membre amputate) ori chimice (obiecte ce contin mercur, neoane, substante chimice extrem de periculoase rezultate in urma proceselor chimice), ne putem face o idee asupra dezastrului natural care ne asteapta.

Exista, insa, vreo cale sa nu mai producem atata gunoi?

…si toata lumea este fericita.

Compania aeriana All Nippon Airways din Japonia a cerut pasagerilor sai ca de la 1 octombrie sa urineze inainte de imbarcare, pentru a-si reduce greutatea corporala, si implicit, pe cea transportata de avion, transmite AFP.
Noua prevedere este testata timp de o luna pe 38 de zboruri interne pe ruta Tokyo – Sapporo – Okinawa, precum si pe patru zboruri internationale, pe ruta Tokyo – Singapore si retur. In salile de imbarcare vor exista ecrane de informare pe care va fi afisata cererea ca pasagerii sa mearga la toaleta inainte de a se urca in avion.

Potrivit purtatorului de cuvant al companiei aeriene, daca oamenii vor respecta aceasta cerinta, avionul va consuma mai putin combustibil si, astfel, se vor reduce emisiile de dioxid de carbon (CO2). Masura face parte dintr-un program experimental numit “e-flight”, ce contine numeroase initiative asemanatoare, precum inlocuirea paharelor din sticla cu cele din plastic sau folosirea lemnului reciclat.

Page 1 of 212»