Prea de tot! Auzim deseori in jurul nostru aceasta expresie a indignarii. Obisnuim sa o folosim noi insine atunci cand ne gandim ca cineva sau ceva a mers prea departe. De data aceasta, vinovatii suntem noi, cu totii. Si tot noi suntem cei care ne miram de cat de departe au putut merge lucrurile, in timp ce stateam cu mainile in san, minunandu-ne de nepasarea si indiferenta altora.

Daca si tu crezi ca este prea de tot si ca am intrecut orice limita, atunci participa la concursul de aruncat PET-uri la cos, initiat de catre Agentia de Monitorizare a Presei ActiveWatch, sustinuta de GreenBlog si finantata de Uniunea Europeana prin fondurile Phare.

Care este scopul acestei campanii de sensibilizare si de aducere in simtiri? Acela de a condamna comportamentele ostile si de a incuraja o conduita prietenoasa si responsabila fata de mediu. Resemnarea nu este o solutie! Chiar daca o floare nu aduce primavara, mai multe flori vor vesti cu siguranta sosirea ei.

Este necesar ca toata lumea sa constientizeze riscurile la care ne expunem prin abordarea unui comportament iresponsabil, insa speranta unui viitor mai curat sta in generatiile tinere. O educatie serioasa si o informare corecta reprezinta cea mai prolifica investitie pentru viitor. Pana in prezent, Agentia de Monitorizare a Presei ActiveWatch a organizat un concurs de eseuri pe teme de ecologie in scoli si un concurs foto menit sa aduca la lumina adevaratele probleme de mediu, asa cum multi dintre noi nu le-au vazut pana acum.

Asociatia Agentia de Monitorizare a Presei, prin misiunea ei de incurajare a implicarii tinerilor in activitati de interes comunitar, organizeaza o campanie de mobilizare a elevilor de liceu in vederea incurajarii aplicarii procedeelor de colectare selectiva a deseurilor menajere, in special a celor din plastic si hartie. GreenBlog se alatura in calitate de partener media acestei initiative laudabile.

Cupa liceelor la reciclat PET-uri

In Romania, operatiunea de colectare selectiva si reciclare a deseurilor este un procedeu aplicat insuficient si deficitar. Evacuarea necontrolata a deseurilor pune astfel in pericol mediul inconjurator si poate afecta semnificativ peisajele naturale, dar si cele urbane/comunitare.

Scopul proiectului: Prin activitatile organizate, proiectul va atrage atentia publicului tanar asupra nevoii colectarii selective a deseurilor menajere in vederea pastrarii si protejarii unui mediu inconjurator curat si sanatos. Totodata, prin implicarea tinerilor, proiectul urmareste cresterea gradului de interes si educare al acestora fata de problema colectarii corespunzatoare a deseurilor.

Concursul: Proiectul va fi organizat sub forma unui concurs de aruncare la cosul de baschet cu recipiente tip PET turtite. Colectarea va fi realizata, in prealabil, tot de catre elevi. Concursul, la care vor  fi invitate sa participe licee, va fi organizat in 8 orase din tara.

Licee si ONG-uri partenere:
1. Petrosani: Liceul Teoretic Mihai Eminescu, ONG local: club Montana
2. Slatina: ONG local Fundatia William Tyrrell – Centrul International de Voluntariat    si Resurse pentru Comunitate
3. Cluj: Colegiul Mihai Eminescu, ONG local APD
4. Iasi: Colegiul Mihai Sadoveanu, ONG local APD
5. Bacau: mai multe licee si-au anuntat participarea, ONG local Iubim Natura
6. Braila: Liceul Constantin Brancusi, ONG APD Braila
7. Tulcea: Colegiul Spiru Haret, ONG local APD
8. Constanta: mai multe licee si-au anuntat participarea, ONG local Mare Nostrum

Fiecare liceu va primii premii care constau in mingi de baschet, rugby, handbal si seturi de pubele de reciclare donate de Ecorom. Copiii se pot inscrie la profesorii coordonatori din fiecare scoala.

Reguli jucause pentru un joc serios:
Participantii vor arunca la cosul de baschet PET-urile colectate si turtite. Sub fiecare cos de baschet va fi montat un cos de gunoi, astfel incat fiecare cos valid va reprezenta cate un PET colectat corespunzator. Elevii cei mai activi in cadrul evenimentului vor fi premiati de membrii echipei de proiect. Fiecare dintre liceele implicate in competitie va primi saci de colectare. La finalul competitiei, profesorilor si elevilor implicati in activitate li se vor elibera diplome.

Despre veste, jachete si rucsacuri cu panouri solare incorporate am mai auzit; designeri avangardisti s-au gandit chiar la sutiene prevazute cu astfel de instalatii, dar inca n-au rezolvat dilema: iesim pe strada doar in sutien, ca sa bata soarele in panouri, sau purtam ceva pe deasupra – si atunci, pe unde mai intra razele soarelui?

Cu alte cuvinte, multe dintre hainele cu astfel de tehnologii incorporate sunt, deocamdata, “concepte”; unele nu sunt (inca) purtabile, dar ilustreaza preocuparile eco ale unor creatori si atrag atentia asupra problemei.

Dar, pana se mai gandesc ei, ce ziceti de asta? Cea mai eco-trendy bijuterie: un colier facut din mini-panouri solare, fotovoltaice, printre care sunt strecurate LED-uri minuscule. “Panouasele” acumuleaza energie in timpul zilei, pentru a alimenta LED-urile care, seara, se aprind si stralucesc – niste margele luminoase! 

Colierul se numeste Lux, adica “lumina” in limba latina si este creatia lui Mae Yokoyama, studenta la Universitatea din Konstfack, Suedia, dedicata studiilor de arta si design. Fara a avea un impact considerabil asupra ecologiei, colierul este un bun exemplu al modului in care putem combina utilul cu placutul si moda vestimentara cu moda…globala, sa zicem.

Marele Recif de Corali se va degrada intr-atat de mult din pricina apelor incalzite, incat va fi de nerecunoscut in urmatorii 20 de ani, potrivit lui Charlie Veron, fost cercetator coodonator al Institutului Australian de Stiinta Marina.

“Nu exista cale de scapare sau speranta. Marele Recif de Corali va disparea in urmatorii 20 de ani. Va fi primul ecosistem al lumii care va intra in colaps. Vorbesc nu doar in numele meu, ci in asentimentul experitizei tuturor cercetatorilor recifului de corali si al fiecarei organizatii de cercetare. Am vorbit cu toti. Este realitatea”, a declarat omul de stiinta.

Dupa o functionare viabila de-a lungul a 250 milioane de ani, tulburarile din sistemele biologice si comunicationale ale recifurilor de corali au fost identificate ca reprezentand cauzele principale ale deteriorarii coralilor si ale destramarii ecosistemelor recifale din toata lumea.

Recifurile de corali alcatuiesc cea mai mare structura unitara din lume formata din organisme vii, Marea Bariera de Corali a Australiei fiind vizibila din spatiul cosmic. Reciful este compus din peste 2 900 de recifuri individuale si 900 de insule, care se intind pe o distanta de aproximativ 3 000 de kilometri si acopera o suprafata de 344 000 kilometri patrati.

Cercetarile intense din ultima perioada ajuta la explicarea motivului pentru care recifurile de corali din toata lumea se prabusesc si, mai ales, la gasirea unor solutii pentru supravietuirea lor. Problemele pe care le infrunta recifurile sunt uriase si in plina crestere. Ele sunt presate de schimbari la nivelul temperaturilor oceanice, de poluare, de pescuitul excesiv, de sedimentari, de aciditate, de oxidari si boli. Si daca, separat, niciuna dintre aceste probleme nu ar putea decima Marea Bariera de Corali, suma lor este de natura sa o faca. Unii cercetatori estimeaza ca aproximativ 20% din recifurile de corali ale lumii sunt deja moarte si alte 24 de procente sunt grav amenintate. Asistam la un inceput al sfarsitului?

Oameni din toate categoriile sociale, avand diferite meserii, s-au alaturat luptei pentru incetinirea procesului de incalzire globala. Ar fi nedrept din partea noastra sa spunem ca, iata, in sfarsit, au coborat si vedetele din palatul lor de clestar pentru a se alatura acestei lupte comune care nu tine cont de clasa sau avere. Ar fi nedrept, deoarece foarte multe celebritati internationale sunt implicate in diferite campanii umanitare, cu atat mai mult cu cat prezenta lor este o garantie a succesului. Nici incalzirea globala, cu toate efectele pe care le presupune aceasta, nu a scapat atentiei vigilente a unora dintre oamenii, care pe langa faptul ca sunt celebri, le pasa de mediul in care traiesc.

Cunoscutul artist Sting si-a unit eforturile cu cele ale Printului Charles pentru a salva padurile tropicale. Sting si-a pus vocea si versurile in slujba unei campanii demarate de catre Printul Charles in scopul atragerii atentiei asupra defrisarilor masive care au loc in padurile tropicale ale lumii. Cantaretul a lansat pe piata o compilatie video speciala a melodiei “Message in a Bottle”, indemnand publicul sa trimita un SOS lumii (“send an SOS to the world”) legat de starea deplorabila a padurilor tropicale.

“Am scris Message in a Bottle in urma cu 30 de ani. Astazi, ma alatur Printului Charles si altora pentru a trimite un mesaj de SOS intregii lumi”, a declarat artistul.

Nu trebuie sa fii Sting pentru a face exact acelasi lucru. Este de ajuns sa intri pe site-ul creat special in scopul militarii impotriva defrisarilor si sa trimti propriul tau mesaj de SOS lumii intregi!

Cercetatorii sunt de parere ca taierea masiva a padurilor tropicale din toata lumea este una dintre cauzele principale ale emisiilor de carbon si de gaze cu efect de sera. Ceea ce trebuie sa intelegem noi, cu totii, este ca aceste paduri atat de desconsiderate sunt “raspunzatoare” de reglarea ciclului natural al ploilor, de conservarea biodiversitatii si de captarea si depozitarea carbonului.

Pana in prezent, celebritati ca Vivienne Westwood, Joanna Lumley, Billy Connelly, Rod Stewart, Stephen Fry si Rory Bremner si-au anuntat suportul pentru aceasta campanie, care se va incheia cu o intalnire la nivel inalt in luna noiembrie, gazduita de catre Printul Charles.