31 March 2010

Incendiile de vegetaţie distrug ecosisteme

Am primit, pe e-mail, un articol semnat de biologul Muncuş-Nagy Kinga care trage un semnal de alarma asupra lipsei de informatii si inconstientei autoritatilor, care fac mai mult rau decat bine prin curatarea terenurilor cu ajutorul focului. Reproducem articolul ca atare:

“Activităţile agricole din primele zile de primăvară, respectiv curăţarea terenurilor prin incendieri voluntare, constituie un pericol pentru ariile protejate şi pentru împrejurimile acestora. Gradul scăzut de informare în rândul populaţiei rurale duce la adevărate dezastre ecologice pentru că,  din păcate, focul nu curăţă, cum cred unii, ci distruge.

În perioada 20-27 martie au avut loc mai multe incendii care au distrus aprox. 90 ha de vegetaţie de pe raza localităţii Vălişoara, comuna Livezile. Teritoriul pe care a avut loc incendiile face parte din ariile naturale protejate SPA (sit de protecţie avifaunistică) Munţii Trascău,  SCI (sit de importanţă comunitară) Trascău, şi se află în zona ariei protejate Cheile Vălişoarei. Focul nesupravegheat  a distrus 2 tipuri de habitate:  40 de ha de vegetaţie specifică zonelor umede şi 50 de ha de vegetaţie şi habitate specifice pantelor stâncoase şi calcaroase. Habitatele şi speciile afectate de aceste incendii sunt specii incluse în Lista Roşie naţională/Europeană, fiind protejate de legislaţia în vigoare, respectiv: Directiva Consiluilui Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale, Convenţia de la Berna, Legea 462/2001.

Acest dezastru ecologic a fost cauzat de incendierile voluntare a terenurilor agricole, destul de frecvente în această perioadă. Scăpat de sub control datorită vântului care a bătut cu putere, focul s-a extins repede şi nu a mai putu fi controlat cu tot efortul depus de localnici şi de echipajele de Pompieri sosite la faţa locului.

Pe toată suprafaţa pe care a avut loc incendiul, au fost distruse în totalitate microfauna şi vegetaţia, fiind afectate populaţii de insecte, amfibieni,reptile, păsări şi specii de plante de interes protectiv deosebit.

Focul a distrus  larvele, pupele şi indivizii maturi ai tuturor speciilor de insecte din zona incendiată, reproducerea acestora fiind compromisă în acest an.  Dintre insectele strict protejate menţionăm distrugerea populaţiilor de Papilio machaon (fluture coadă de rândunică). şi Mantis religiosa (călugăriţa).

Au fost distruse (complet carbonizate) toate speciile de  gasteropode (melci)  care au fost surprinse de foc.

În această perioadă are loc împerecherea şi depunerea ouălor la speciile de amfibieni (broaşte, tritoni, etc.). Aceste specii au fost foarte active în ultimele zile, părăsind adesea habitatul acvatic (bălţi, cursuri de apă, zone umede) pentru a se deplasa  pe sol, prin zonele cu vegetaţie ierboasă sau forestieră, de la o zonă umedă la alta. Au fost surprinse de incendiu şi au fost distruse  populaţii de: Bombina variegat (buhai de baltă cu burta galbenă),  Hyla arborea (brotăcel), Rana arvalis (broasca de mlaştină), Rana dalmatina (broasca roşie de pădure), Bufo viridis (broasca râioasă verde), Rana temporaria (broasca roşie de munte), Triturus cristatus (tritonul cu creastă), toate aceste specii find ocrotite de lege.
Speciile de reptile  chiar dacă nu şi-au început încă activitatea fiind  refugiate în sol au fost afectate de incendiu. Stratul de sol nu a oferit o protecţie sigură deoarece fiind superficial, format pe calcare, temperatura în interiorul lui a fost foarte ridicată. Dintre speciile protejate care au avut de suferit amintim: Lacerta viridis (guşterul), Podarcis muralis (şopârla de piatră),  Vipera berus (vipera comună).

Mugurii şi părţile aeriene ale tuturor  speciilor de plante au fost carbonizate şi distruse. Cum în habitatele specifice stâncăriilor stratul de sol este foarte subţire ( 3-15 cm), el s-a încălzit puternic de la foc, distrugându-se  astfel şi rădăcinile – rizomii şi părţile subterane ale plantelor, fără ca acestea să mai aibă posibilitatea de se înmulţii. Au fost complet distruse populaţii de plante ocrotite: Asplenium adulterinum (feriguţa), Campanula serrata (clopoţelul), Cirsium brachycephalum (polomida),  Dracocephalum austriacum(mătăciunea), Dianthus spiculifolius (garoafa de munte),  Asplenium nuta-muraria (feriguţa), Saxifraga paniculata (iarba surzilor), Stipa  pucherrima (iarba scumpă), precum şi plante de interes deosebit cum ar fi Iris pumile (stânjenelul), Iris ruthenica var. nana (stânjenel de stepă), Muscari comosum (zambila), Pulsatilla montana (dediţelul), Carlina acaulis (turta),   Epipactis atrorubens (mlăştiniţa), Linum flavum (inul galben), Sempervivum sp (urechelniţa).

Au fost afectate şi populaţii de păsări fiind distruse locurile de cuibarit din zonele umede, acoperite cu stuf şi vegetaţie specifică dar şi cuiburile  din arbuşti şi subarbuşti , din zonele incendiate.

A fost distrusă  de incendiu zona de cuibărit a unei specii extrem de rare, Aquila chrysaetos – acvila de munte, familia din zona Cheilor Vălişoarei fiind familia care cuibăreşte la cea mai joasă altitudine din Europa.

Considerăm că în primul rând neglijenţa dar şi lipsa de informare a localnicilor cu privire la incendiile de vegetaţie au condus la acest dezastru ecologic. Ironia sorţii face ca exact evitarea pericolului incendiilor în zonele protejate să facă obiectul unui proiect finanţat prin fonduri structurale, grupul ţintă fiind populaţia locală din zona Cheile Vălişoarei. Este vorba despre Proiectul Activităţi de informare a populaţiei locale şi a turiştilor cu privire la 3 arii protejate din Depresiunea Trascăului , cofinanţat prin POS Mediu, Axa 4, care dispune de un buget total de 315165 Lei şi al cărui Beneficiar este Asociaţia Biounivers. În luna februarie, 2010, ar fi trebuit să se desfăşoare diferite activităţi de informare şi conştientizare, tocmai pentru a se evita producerea incendiilor de vegetaţie cauzate de curăţirea terenurilor agricole de la începutul primăverii. Din păcate acest Proiect este blocat din decembrie, 2009, de modul diferit de interpretare a legislaţiei achiziţiilor publice a Ministerului Mediului şi Pădurilor – Finanţatorul proiectului şi, respectiv, ANRMAP – autoritatea competentă în domeniu.

Chiar dacă sunt banii, chiar dacă există oameni care sunt dispuşi să facă ceva pentru natură şi protejarea mediului, încă odată sistemul blochează aceste eforturi. Rezultatul este un adevărat dezastru ecologic, care ar fi putut fi evitat.

Fotografii

Biolog:  Muncuş-Nagy Kinga

Contact: Asociaţia Biounivers, Str. Principala, Nr. 3A, Vălişoara, Com. Livezile, jud. Alba, Tel: 0258768274, Mobil: 0741357781, Fax: 0358815630, e-mail: biounivers2009@gmail.com, site

Un comentariu
  1. Valentin

    Din pacate aceasta practica este foarte des intalnita si autoritatile nu fac nimic. Daca suni la pompieri zic ca este treaba garzii de mediu si viceversa. In general toamna la mine la tara (Gruiu, Jud. Calarasi) este poluarea mai mare ca in Bucuresti. Sunt zile in care nu poti sa respiri de fum in casa. Toata lumea da foc la iarba, frunze, paie. Acesti deficienti chiar nu stiu ca depozitand aceste materii biodegradabile vor obtine un pamant foarte bun in decurs de un an. Natura le rezolva pe toate. Resturile din cauza ploilor si zapezilor intra in descompunere si nu mai ramane nimic din ele. Din pacate prostia este mare dar si nesimtirea caci fumul ne afecteza pe toti.

Lasa si tu un comentariu