8 April 2011

Deşeurile noastre cele de toate zilele

Pentru că sunt multe, pentru că se tot adună, pentru că nu sunt gospodărite cum trebuie şi pentru că ne copleşesc. De asta ne ocupăm de ele.
Acţiuni de anvergură mai mică sau mai mare rezolvă temporar şi punctual câte o situaţie – sunt adunate deşeurile dintr-o zonă sau alta, cu un beneficiu imediat pentru aspectul locului şi moralul celor implicaţi – dar rămâne o problemă – enormă, umflată, strivitoare: bine, le-am adunat, dar acum ce facem cu ele?
Nu există loc de întors, trebuie mers înainte: e nevoie de un plan ca lumea de tratare a acestor rămăşiţe, ca să nu ajungem, vorba populară, să ne îngroape gunoiul. Iar cu cantitatea şi genul de deşeuri produse în ziua de azi, astfel de planuri nu mai pot fi duse la îndeplinire de către fiecare dintre noi – arzi o grămăjoară de gunoaie în curte şi ai rezolvat problema.
Individual, treaba noastră ar fi să încercăm să producem cât mai puţin gunoi şi să-l punem acolo unde trebuie, pe căprării – colectare selectivă.
După asta, vine rândul planului mare – care, în ziua de azi, se numeşte, în limbaj de specialitate, management integrat al deşeurilor. Aici nu mai e treabă individuală, trebuie să se implice autorităţile + firme specializate.
Ne place sau nu, începând de la 1 ianuarie 2007 nu mai suntem singuri în ograda noastră; odată „intraţi în UE”, suntem legaţi de vecinii cu care împărţim o curte comună şi avem nişte obligaţii comune privind „gunoiul” – chestie care, la urma urmelor, s-ar putea să ne fie de folos, dacă o privim sub aspectul ei pozitiv.
Deşeurile există oricum, iar ceva trebuie făcut cu ele – ceva ca lumea, nu să fie lăsate acolo unde au căzut.
Iar unii chiar se străduiesc.
După iniţiativa înfiinţării Muzeului Deşeurilor , o originală expoziţie montată la AFI Palace Cotroceni, Asociaţia Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă merge mai departe cu preocupările în domeniu, organizînd o conferinţă internaţională pentru discutarea problemelor legate de deşeuri din perspectiva legislaţiei europene de profil.
Conferinţa „Managementul Integrat al Deşeurilor – Impactul Directivei Cadru şi Societatea Europeană a Reciclării”, sub Înaltul Patronaj al Ministerului Mediului şi Pădurilor, va avea loc la Bucureşti, în zilele de 12-13 aprilie 2011, la Hotel Novotel, sala Paris.
La ora actuală, spun organizatorii, exigenţele de dezvoltare durabilă conduc la o creştere semnificativă a complexităţii şi a costurilor serviciilor şi infrastructurii, iar în cazul multor state membre ale UE, contextul socio-economic limitează capacitatea reală de implementare a reglementărilor.
În aceste condiţii, preocuparea pentru eficientizarea procesului de gestiune a deşeurilor devine o prioritate acută a administraţiilor locale, regionale şi centrale şi, nu în ultimul rând, a actorilor economici şi a societăţii în ansamblul ei.
Problematica globală cu care ne confruntăm şi care face obiectul acestei conferinţe este legată de:
- impactul Directivei 98 asupra tuturor actorilor implicaţi în gestiunea deşeurilor;
- imperativele şi limitele implementării unei gestiuni integrate a deşeurilor;
- abordarea asociativă – gestiune zonala şi/sau regională (asociaţii intercomunale, politici sectoriale şi gestiune centralizată);
- statutul şi rolul operatorilor locali, zonali, regionali, publici şi privaţi;
- rolul emergent al structurilor de reciclare.
Au răspuns afirmativ invitaţiei: Ministrul Mediului şi Pădurilor – dl. László Borbély; Comisarul General al Gărzii de Mediu – dl. Silvian Ionescu, Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului – dl. Iosif Nagy.
Din partea Comisiei Europene vor participa dl. Julio Gracia Burgues; dl. Herman Koller – Director General ISWA( Austria); dl. Gyorgy Viszkei – Director General ÖKO-Pannon Nonprofit PLC (Ungaria); dl. William VERMEIR – Director General FostPlus (Belgia); dl. Ton HONDERS – Senior Consultant şi dl. Jos WERSCH – Consultant, ambii din partea Departamentul de Mediu, Ministerul Afacerilor Economice, Agriculturii şi Inovaţiei (Olanda).
Până acum şi-au confirmat participarea peste 200 de invitaţi din partea Consiliilor Judeţene, Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, reprezentanţi ai primăriilor, reprezentanţii celor mai importante firme de salubritate, industrie şi reciclare.
Sunt sponsori ai CEDD în acest demers: ACS, ARAM, Ecotic, EcoRom Ambalaje, Ecotic, Recolamp, Environ, Recolamp, Esox, Nicora, Uni Recucling, Remat Holding, CiRom, Eco-X,Greenweee, GreenLamp, AmDisc, Vivani.
Parteneri media: Revista Ecologic, Bucuresti FM, GreenBlog, Descopera.ro, 121.ro, RR APL, Oferte Speciale, RFI, Green Report.

4 comentarii
  1. vali

    parerea mea sincera este ca poate ar fi bine ca un timp sa nu se mai ridice gunoaiele, ca poate daca le intra in ochi guvernantilor, atunci ar da si legi pe masura si s-ar ocupa si ca aceste legi sa fie aplicate. asta in general. a propos de curatenie si gunoaie, daca avem pretentia ca suntem egali cu “EU”, poate ar fi bine sa fim mai atenti si la “detalii”, asa cum sunt ei. si daca acolo nu vezi gunoaie pe strazi si in locuri de gratar, este pt ca au fost educati obligat-fortat, pt ca amenzile sunt drastice, pt ca nu ai voie sa te asezi cu gratar unde ai tu chef si cand ai chef. am vazut cum este la heidelberg, am vazut cum e la geneva si milano. si vad cum este pe soseaua buc-magurele, vad cum este in orice padure de pe langa asezari omenesti(?).am vazut delta neajlovului, este mirifica, un loc de vis daca nu ar fi atatea gunoaie pe langa. ca sa nu zic de obiective istorice, care sunt lasate in mare paragina. ma doare sufletul cand scriu asta, din pacate nu am ce face. in continuare cred caaltceva trebuie facut, nu actiuni de voluntariat de adunat gunoaie, pt ca a doua zi vor fi la loc.

  2. Steroizi

    da trebuie sa mai tragem cu ochii prin afara Romaniei sa vedem la vecini si sa luam exemple de la ei

  3. Aurelian

    Maşinile electrice tind să devină o realitate din ce în ce mai apropiată. Marea problema de care se lovesc atȃt producătorii cȃt şi potenţialii cumpărători este legată de reţeaua de încărcare, care în momentul actual tinde să lipsească cu desăvȃrşire din Romȃnia.

    Dacă luăm exemplul altor ţări, precum Franţa, care sprijină piaţa automobilelor electrice prin implementarea unei legislaţii conform căreia toate clădirile de birouri vor fi nevoite să aibă spaţii special amenajate necesare încărcării maşinilor electrice, putem observa creşterea necesităţii pe plan internaţional în ceea ce priveşte folosinţa maşinilor electric

    Îngrijorată de potenţialul pericol ecologic, Comisia Europeană a propus interzicerea circulaţiei autovehiculelor pe bază de combustibili în centrele marilor oraşe europene pȃnă în anul 2050, propunere care a dat undă verde marilor fabricanţi de automobile la producţia în masă a maşinilor electrice.

    Pike Research, o companie de studiu americană, a realizat o prognoză legată de numărul de maşini electrice care vor fi vândute până în 2017. Astfel, în lume vor circula peste 6 ani circa 5.1 milioane de maşini de acest tip, explozia urmând să fie generată de costurile de producţie, care vor scădea cu 37% faţă de 2011. Aşadar nevoia punctelor de încărcare va fii din ce în ce mai pregnantă.

  4. ecarcharging

    Motto-ul nostru este acela de a proteja viitorul şi cum poţi face acest lucru mai bine decȃt prin protejarea mediului înconjurător. Astfel vă propunem să vă alăturaţi şi dumneavoastră la atingerea acestui obiectiv, prin a ţine cont că reducerea factorilor poluanţi se face treptat şi prin orice staţie de încărcare montată si orice maşină electrică achiziţionată în fapt ne cumpărăm încă o gură de oxigen.

Lasa si tu un comentariu