In ceea ce priveste conducerea si numarul de autoritati implicate in proiect, exista la acest moment 4 Ministere cu care este semnat un acord de parteneriat: Ministerul Mediului si Padurilor, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional si Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Sunt 39 de judete confirmate si 30-40 de localitati implicate in proiect in fiecare dintre aceste judete. Mesajul pentru autoritatile locale care nu s-au alaturat inca proiectului este unul de mobilizare, pentru ca este posibil ca voluntarii sa iasa si in acele localitati, in acest caz fiind nevoie de strangerea sacilor si in acele locuri.

Pe partea de voluntari implicati, exista la acest moment mai mult de 30 000 de voluntari inscrisi pe site, inclusiv din randul companiilor partenere, care vor veni cu propriii angajati pentru a lua parte la actiunea de curatenie.

La capitolul fonduri atrase, proiectul Let`s Do It, Romania! a reusit sa atraga pana in prezent aproximativ 30% din bugetul estimat initial. Sponsorizarile se ridica la suma de 20 000 euro, bani utilizati pentru a aproviziona partial judetele cu resurse pentru ziua de 25 septembrie. Principalii sponsori ai proiectului sunt Valad, British American Tobacco, Fundatia Acvatot, Air  Liquide,   Romcarton, Linde Gas, Silnef, Caroli, Ursus. De asemenea, au fost obtinute si sponsorizari in material de curatenie (saci, manusi, masti), principalii sustinatori fiind Sanirom, Kimberly Klark, Bricostore, Cesarom, Eco-X, ANST si Saint Gobain. O lista completa a sponsorilor este disponibila pe site-ul www.letsdoitromania.ro la sectiunea Suporteri.

La capitolul cartare, aproximativ 70% din suprafata tarii a fost cartata, in urma acestei actiuni rezultand aproximativ 6500 de mormane pe Harta Deseurilor. In cazul in care vor iesi la curatenie 200 000 de voluntari, aproximativ 20 000 de tone de deseuri vor fi colectate. In plus, in peste 25 de judete se va face si colectare selectiva. Cei mai importanti parteneri  pentru gestiunea deseurilor sunt Urban, Romprest, Remat Holding, Polaris, ecovalor, Brantner.

Scenariul pentru Ziua de Curatenie Nationala arata astfel:
1.    Curatenia se va desfasura intre orele 8 si 15. Toti voluntarii sunt rugati sa se prezinte la cel mai apropiat punct de inregistrare din fiecare judet, pentru a primi informatiile despre curatenie, pentru a asculta si a semna instructiunile de siguranta, dar si pentru a semna pentru materialele de lucru primite (in cazul in care acest lucru se intampla). Lista cu punctele de inregistrare din fiecare judet este disponibila pe www.letsdoitromania.ro.
2.    Fiecare minor trebuie sa vina insotit de un adult, impreuna cu un acord parental semnat.
3.    Voluntarii sunt rugati sa vina cu o pereche de manusi groase si o rola de saci de 120 litri, in limita posibilitatilor, pentru ca nu se poate face o estimare exacta a numarului de voluntari care vor iesi la curatenie pe 25 septembrie.
4.    La finalul actiunii, voluntarii sunt rugati sa revina la punctul de inregistrare pentru a comunica rezultatul actiunii, sau sa trimita un sms la numarul primit local in acest sens.
5.    Exista si un numar de call center pentru toate intrebarile care pot sa apara: 0318 21 21 21 (Program: 10:00 – 18:00, Tarif normal în toate reţelele)

Cum te poţi implica în “Let`s Do It, Romania!”?

• Înscrie-te pentru Ziua de Curăţenie Naţională!
• Susţine Let’s Do It, Romania în social media!
• Fă o donaţie!
• Alătură-te cauzei de pe Facebook!

Cum afli noutăţi?

• Intră pe www.letsdoitromania.ro şi citeşte despre evoluţia proiectului!
• Alătură-te cauzei de pe Facebook!
• Urmăreşte-ne pe Twitter!

La noi, actorii nu prea au limuzine, nici eco, nici altfel, dar asta nu-i opreste sa se implice in marile probleme ale vremurilor in care traim.

Asa ca fac ceea ce stiu ei face cel mai bine: joaca. Isi pun arta in slujba unei lumi mai bune, aratand – de pe scena unui teatru – cum este si cum ar trebui sa fie marea scena a lumii in care toti suntem actori.

Vreti sa stiti ce gandeste unul dintre cei mari actori ai nostri despre poluare, deseuri, nevoia de curatenie – toate asa de acute in universul nostru national? Iata:

„Consider că această implicare este un lucru de igienă elementară. În acest moment România nu trebuie păstrată curată, Romania trebuie curăţată şi pe urmă trebuie să o păstrăm curată. Deocamdată, România este teribil de murdară, ea are o dublă murdărie.” a declarat Dan Puric, mentorul şi conducătorul companiei Passe Partout. „Mergi pe stradă şi o să vezi că gunoiul face parte din metabolismul acestei străzi, nimeni nu face nimic, pe nimeni nu-l doare. Te uiţi la un şofer cum îşi aruncă mucurile de ţigară pe fereastră sau la nişte tineri cum îşi aruncă pe autostradă cutia de suc, asta denunţă un primitivism şi o lipsă de educaţie extraordinară. Şi atunci, cum să nu sprijin o asemenea iniţiativă care clar vrea să înceapă cu ceea ce este esenţial: întâi să faci curat!”

Cum s-au gandit s-o sprijine? Printr-un spectacol. Prin educarea – cu mijloace artistice – in spiritul grijii fata de ceea ce e in jur: natura, oameni, spatiu construit…

Incercarea lor se numeste Gunoiul si ghiocelul.

Asadar:

Portalul MentineRomaniaCurata.ro şi Compania Passe Partout Dan Puric prezintă „Gunoiul şi Ghiocelul”, un spectacol-eveniment organizat sub înaltul patronaj al Ministerului Mediului şi Pădurilor. Premiera spectacolului va avea loc sâmbătă, 5 iunie, de Ziua Internaţională a Mediului, cu începere de la ora 20:00, la Sala Rapsodia a Teatrului Ion Creangă.

Spectacolul „Gunoiul şi Ghiocelul” aduce în discuţie probleme actuale legate de mediu şi reciclare într-un inedit dialog în mişcare. De-a lungul a celor peste 10 tablouri actorii Nadejda Dimitriu, Adi Nour, Petru Voicu, Petru Ciobanu, Silviu Man şi Vadim Rusu, reinterpretează în cheie gravă sau cu umor teme esenţiale ale ecologiei, propun soluţii şi acţiuni, gesturi fireşti pentru probleme majore. Regia spectacolului este semnată de către Vadim Rusu, coregrafia de către Nadejda Dimitriu, iar costumele şi scenografia de către Dana Georgescu.

„Temele majore legate de mediu, printre care  si cea a deseurilor, trebuie scoase din rapoarte oficiale şi aduse în atenţia publicului prin toate mijloacele posibile. Ne bucurăm să avem alături de noi în această iniţiativă talentul şi viziunea companiei Passe Partout Dan Puric, parteneri instituţionali ca Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu, precum şi firme şi organizaţii care ne-au susţinut: Hellenic Coca-Cola, Heineken România S.A., Asociaţia Recolamp, Asociaţia Environ, ECOTIC, REMAT HOLDING CO SRL Bucureşti, Eco-Rom Ambalaje şi Asociaţia Română pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM)” a declarat Ilie Teodor Brie, Vicepreşedinte al Centrului de Excelenţă Pentru Dezvoltare Durabilă, organizaţie coproducătoare a spectacolului.

Vreti sa-l vedeti? Puteti castiga invitatii aici

PORTALUL MENTINEROMANIACURATA.RO – Proiectul iniţiat de Centrul de Excelenţă Pentru Dezvoltare Durabilă s-a născut din dorinţa de a oferi tuturor românilor preocupaţi de problemele de mediu – simpli cetăţeni sau aleşi, oameni de media sau din sistemul de educaţie, actori economici din piaţa deşeurilor (producători, colectori, reciclatori), autorităţi publice sau structuri ale societăţii civile – o platformă interactivă de informare, formare şi comunicare în materie de deşeuri.

Proiectul este susţinut de următorii parteneri media: Metropotam, Zile şi Nopţi, Radio RFI, Trilulilu, 9AM News, Green Blog, Green Report, Port.ro, avocatnet.ro, ecofashion.ro

Sâmbătă, 22 mai, cu ocazia Zilei Internaţionale a Biodiversităţii, Comisia Europeană invită bucureştenii la expoziţia interactivă “Satul Biodiversităţii”, ce va avea loc între orele 10:00 – 18:00, în Parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR) -  în apropierea intrării dinspre Baba Novac (statuia Al. I. Cuza).

Expoziţia va cuprinde o structură cu reclamele campaniei, un chiosc cu panouri informative şi un cort în care se vor desfăşura activităţi educative interactive.

La chiosc, fiecare vizitator va avea ocazia să afle mai multe informaţii despre ce înseamnă biodiversitatea, cum ne ajută să supravieţuim, care sunt ameninţările la adresa  acesteia şi mai ales despre cum ne putem implica, fiecare în parte, pentru a o proteja.

La cortul expoziţiei sunt asteptaţi atât cei mici – care vor învăţa despre biodiversitate colorând siluetele campaniei şi plantând seminţe de plante gustoase şi decorative – cât şi cei mai mari, care sunt invitaţi să îşi verifice cunoştinţele despre biodiversitate şi să se implice efectiv în susţinerea acestei campanii prin diverse activităţi pe Facebook. Toţi participanţii vor fi recompensaţi cu premii biodiversificate.

“Satul biodiversităţii” va continua duminică, 23 mai, cu un invitat special – organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF), care se va alătura  cu o expoziţie foto dedicată unei sărbători inedite: Ziua Parcurilor din Carpaţi.

Vă aşteptăm în “Satul Biodiversitîţii” şi nu uitaţi: contăm unii pe alţii!

A fost vorba de un “fake”, o farsa lansata de site-ul Times.ro, dar una care a luat amploare: “stirea” a fost preluata si difuzata drept adevarata de presa din intreaga lume, de pana la urma, “sarmanul” guvern s-a vazut nevoit sa dea un comunicat oficial prin care sa dezminta debarcarea ajutoarelor romanesti la picioarele turistilor aflati pe luxoasele plaje din Tahiti. O gluma, cam asa este privita solidaritatea pe plaiurile mioritice.

Poate nu intamplator, Departamentul Comisiei Europene pentru Ajutor Umanitar (ECHO) a hotarat sa lanseze acum prima sa actiune de informare in Romania: “Labirintul Umanitar”, alcatuit din patru module, fiecare dedicat unui dezastru major care provoaca victime pe intreg globul: cutremure, conflicte armate, inundatii, foamete, toate ilustrate cu fotografii, inregistrari video si efecte audio.

Pentru a le oferi bucurestenilor posibilitatea de a face “o calatorie initiatica”, modulele Labirintului au fost asamblate azi (17 mai), pe Insula Trandafirilor, in Parcul Herastrau, unde jurnalistul Lucian Mandruta, de buna voie si nesilit de nimeni, s-a angajat sa experimenteze conditia de refugiat pe propria piele: sa petreaca doua zile in cortul Crucii Rosii, fara apa curenta, caldura, telefon si laptop.

“Nimeni nu e la adapost de nimic pe lumea asta. Suntem toti la voia naturii, sau la voia oamenilor mai puternici”, a declarat Mandruta, in opinia caruia tocmai capacitatea de a fi solidari ne deosebeste de animale. “Indemn tinerii sa incerce experienta voluntariatului, bucuria de a-i ajuta pe ceilalti. Este de altfel si responsabilitatea pe care o avem ca cetateni ai lumii. Iar pentru a putea cere trebuie sa si dai”.

Labirintul Umanitar poate fi vizitat pana duminica (23 mai).

Facts:

• In fiecare zi, in lume, 24.000 de oameni mor din cauza foametei; adica o persoana la fiecare patru secunde.
• Exista peste 35 milioane de persoane pe glob care au fost nevoite sa-si abandoneze casele fie din cauza dezastrelor naturale, fie a conflictelor armate.
• Peste un miliard de oameni nu au acces la apa potabila.
• Intre 15.000 si 20.000 de oameni – civili in procent de 90% – sunt ucisi sau raniti in fiecare an de explozia accidentala a unor bombe sau mine de teren.
• Cei mai multi dintre cei 15 milioane de refugiati din lume depind de ajutoarele umanitare internationale.
• In 2009, Comisia Europeana a cheltuit peste 930 milioane de euro pentru operatiuni de intrajutorare de urgenta, in afara granitelor UE. Acest ajutor a mers catre cele 20 milioane de victime ale dezastrelor naturale si conflictelor armate.
• Statele membre UE si Comisia Europeana ofera aproape aproape jumatate din ajutorul umanitar oficial acordat la nivel global.
• Programele umanitare finantate de Comisa Europeana sunt puse in act de organizatiile partenere: departamentele de asistenta ale Natiunilor Unite, Crucea Rosie/Red Crescent si ONG-uri.

În prima parte a zilei, 250 de angajaţi ai Coca-Cola HBC România, împreună cu voluntarii Tăşuleasa Social, au adunat 2.000 de saci de deşeuri de pe malurile pârâului Negrişoara. Voluntarii, însoţiţi de familiile lor, au venit din localităţile învecinate comunei Poiana Negri, dar şi din oraşe precum Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Sibiu, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Galaţi, Piatra Neamţ, Cluj, Deva, Oradea şi Chişinău. Ei au dat un exemplu localnicilor şi au strâns gunoaiele de pe o porţiune de 12 kilometri a pârâului, iar deşeurile au fost colectate selectiv.

În aceeaşi zi, 50 de elevi de la liceul din Dorna Candreni, care au participat la un program de training susţinut de Tăşuleasa Social, au mers din casă în casă şi le-au vorbit localnicilor despre efectele dezastruoase ale depozitării deşeurilor în natură. Ei au împărţit sătenilor din Poiana Negri saci pentru colectarea separată a plasticului, care vor fi predaţi ulterior unui colector local. Localnicii au primit şi un calendar pe care sunt notate zilele în care se va face colectarea. De asemenea, ei au fost anunţaţi că în schimbul sacilor cu PET-uri şi ambalaje reciclabile vor primi tichete însemnând valoarea plasticului colectat prin care vor beneficia de reducerea taxei de salubrizare, mecanism realizat în colaborare cu autorităţile locale.

La finalul acţiunii, specialiştii de la Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă au realizat o analiză a deşeurilor strânse de voluntari de pe malurile pârâului Negrişoara care a demonstrat că acestea provin din gospodăriile rurale. „Analiza de deşeuri ne-a arătat că plasticul (folii, bidoane, PET-uri) reprezintă principala sursă de poluare, iar colectarea selectivă în zonele rurale este singura soluţie de protejare a apelor“, a declarat Laura Sgârcitu, specialist în programe comunitare la Coca-Cola HBC România. „A fost un extraordinar exerciţiu de colaborare între colegii noştri, voluntarii Tăşuleasa Social şi reprezentanţii Parcului Naţional Călimani. Reprezentanţii comunităţii locale au înţeles valoarea iniţiativei şi s-au arătat dornici să susţină continuarea proiectului pe termen lung“.

Asociaţia Tăşuleasa Social, care a încercat să dovedească în ultimii ani că acţiunile de ecologizare nu sunt suficiente, s-a concentrat pe partea educaţională a proiectului. „Majoritatea râurilor de la noi din ţară sunt folosite ca sisteme de salubrizare de către cei din zonele rurale, iar puterea voluntarilor de a aduna gunoaie este mult depăşită“, a declarat Alin Uhlmann-Uşeriu, preşedinte Tăşuleasa Social. „Este mai important ca 50 de

elevi din zonă să le explice vecinilor, şi chiar familiilor lor, care sunt consecinţele aruncării gunoielor în apă. Copiii sunt foarte eficienţi atunci când au în responsabilitate să convingă pe cineva. Mai rămâne ca cei care au fost informaţi să ne ajute şi să folosească sacii pentru colectarea plasticului. Iniţiativa individuală este primul pas pentru a începe cu adevărat colectarea selectivă a deşeurilor“.

Despre Tăşuleasa Social
Tăşuleasa Social, înfiinţată în Bistriţa, în urmă cu nouă ani, şi-a propus să schimbe mentalităţile tinerilor şi să arate că aceştia doresc să se implice în probleme de mediu. Tinerii care au participat la acţiunile asociaţiei au fost pregătiţi ca, la rândul lor, să desfăşoare pe cont propriu activităţi similare. Una dintre cele mai cunoscute campanii Tăşuleasa Social a fost Verde 003, proiect la care au participat peste 2.200 de adolescenţi şi o serie de personalităţi precum Ada Milea, Marcel Iureş, Radu Naum, Amalia Enache, Cătălin Ştefănescu sau Ivan Paţaichin.

BRIGADA VOLUNTARILOR DE MEDIU este primul proiect din Romania care ofera suport cetatenilor cu spirit civic. Ei pot sesiza orice incalcare a legislatiei si orice poluare cu deseuri a mediului inconjurator. CEDD va implica in acest proiect Garda Nationala de Mediu (GNM) si Autoritatile Publice Locale (APL), Primaria / Politia Comunitara, si va functiona ca instrument de legatura intre cetateni si autoritatile mai sus mentionate, desemnate cu rezolvarea tuturor sesizarilor.

Astfel sustinem dezvoltarea spiritului civic al cetatenilor si implicarea activa a acestora in problemele comunitatii si ale societatii.

CEDD va fi un centru de receptionare a tuturor sesizarilor din partea cetatenilor cu privire la orice problema de mediu care implica deseurile. Iata si cateva exemple:

• deseuri de pe malurile raurilor sau ale lacurilor;
• gropi ilegale;
• cantitate mare de deseuri in parc/ zone de picnic/ padure/ etc.;
• persoane care arunca necorespunzator deseuri;
• deseuri din constructii depozitate ilegal;
• puteti sesiza si faptul ca o primarie nu ofera servicii de salubritate, nu implementeaza colectarea selectiva, amesteca sau arunca necontrolat deseurile;
• sau ca un salubrist nu-si indeplineste sarcinile, etc.

Oriunde in Romania se observa neregularitati in privinta deseurilor, indiferent de natura acestora, se poate face o sesizare catre autoritati prin intermediul acestui proiect. Transmiterea sesizarilor se va face prin upload direct pe site-ul www.MentineRomaniaCurata.ro la sectiunea dedicata Brigadei Voluntarilor de Mediu.
Sesizarile sunt de doua feluri:

1. generale : care nu au toate informatiile necesare pentru a fi transmise catre autoritatile locale in domeniu;
2. concrete: cu toate informatiile solicitate transmise, care vor fi comunicate autoritatilor locale.

Cine solutioneaza sesizarile?
Toate sesizarile vor fi verificate si transmise oficial catre autoritatile publice locale, compania de salubritate, politia comunitara si/ sau Garda Nationala de Mediu. In baza protocolului cu Garda Nationala de Mediu, acesta institutie va primi toate solicitarile care nu au fost solutionate de catre autoritatile publice locale, compania de salubritate si/ sau politia comunitara, si va transmite raspunsuri privind rezolvarea sesizarilor.
Toate sesizarile si rezolvarile acestora vor fi inregistrate intr-o harta dinamica a Romaniei pentru a se realiza un istoric al acestora.

Adopta o Strada – lansarea proiectului: 15 septembrie 2010

Proiectul Adopta o strada face parte din strategia CEDD de reducere a deseurilor stradale, alaturi de alte activitati specifice  studii, campanii de ecologizare, etc. Proiectul se concentraza pe atragerea populatiei si a companiilor de a se implica în actiuni concrete, periodice si eficiente de îndepartare a deseurilor stradale. Scopul principal este acela de a reduce impactul direct al cetatenilor în producerea deseurilor stradale.

Scopul secundar este acela de a constientiza cetatenii privind impactul de mediu al generarii de deseiuri pe strada  impact vizual, ecologic, economic, turistic.

Cetateni, asociatii ale cetatenilor (inclusiv asociatii de bloc), scoli (elevii între 10 – 16 ani cu avizul tutorilor legali), universitati, companii private, institutii sau organizatii publice si ong-uri se pot înscrie în program si sa adopte o portiune de strada / parc / râu / padure / lac pentru a desfasura actiuni de curatenie / ecologizare
Fiecare grup va adopta o anumita zona bine stabilita si, periodic, va desfasura activitati specifice conform unui regulament, si va raporta centralizat cantitatile colectate. Cel putin o data pe an, grupurile vor desfasura si activitatea de analiza a deseurilor colectate. Aplicarea pentru adoptie se face pe câte un an si se poate retrage în cazul în care nu se mai desfasoara activitatile prognozate.

Orice grup ce are initiativa va completa o solicitare în care va specifica zona exacta pe care doreste s-o adopte, numele persoanelor implicate (grupul minim este de 5 persoane si maxim de 15 persoane), numele organizatiei pe care o reprezinta (daca are o sigla specifica, aceasta se transmite în format electronic) si un program de desfasurare a activitatii. În mod obligatoriu, fiecare persoana înscrisa trebuie sa ia la cunostinta de masurile de securitate privind sanatatea si regulile de desfaturare a activitatii de curatenie / ecologizare.

Zona trebuie sa respecte urmatoarele criterii:

• Strada - lungime maxima de 2 km
• Parc – în totalitate daca nu depaseste 1,5 ha, sau zone bine stabilite în suprafata de maxim 1,5 ha
• Râu -  zona albiilor râurilor în lungime de maxim 2 km si cu o latime (pe un singur mal) de maxim 20 m
• Padure - în totalitate daca nu depaseste 1,5 ha, sau zone bine stabilite în suprafata de maxim 1,5 ha; se accepta doar zonele marginase ale padurilor, în special cele unde au loc activitati de agrement
• Lac – malurile lacurilor cu o lungime de maxim 2 km li cu o latime de maxim 20 m; se accepta doar zonele usor accesibile, în special cele unde au loc activitati de agrement

Deseurile permise la colectare: toate cele ce nu pun în pericol sanatatea participantilor la actiune
Deseuri nepermise la colectare: industriale, din constructii, animale moarte, vegetale, sau cele ce pun în pericol sanatatea participantilor la actiune

Fiecare roman înscris pentru cartare reprezintă încă un pas făcut împreună pe drumul spre îndeplinirea obiectivului comun – România curată. Ajută-ne să punem la cale cea mai mare acţiune de voluntariat din România! Putem stabili un nou record – România este cea mai mare ţară din Europa care organizează acest proiect!

Primul judeţ ales pentru această activitate este Cluj, fiind judeţul cu cel mai mare număr de voluntari înscrişi (185) prin intermediul formularului de pe site-ul www.letsdoitromania.ro . Acţiunea va avea loc în weekend-ul 10 – 11 aprilie, iar evenimentul de cartare din Cluj va fi structurat pe 2 zile. Astfel, în prima zi (sâmbătă) va fi organizată conferinţa de presă, la care vor participa reprezentanţi ai Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului NV 6, cât şi reprezentanţi ai Prefecturii Cluj Napoca, Primăriei Cluj Napoca, Consiliului Judeţean Cluj şi Administraţiei Naţionale “Apele Române”.

În aceeaşi zi vor fi realizate instructaje, iar voluntarii vor fi împărţiţi pe echipe. Cea de-a doua zi va fi dedicată cartării propriu-zise, pentru ca, la final, să fie trase concluziile, pe baza experienţei voluntarilor de pe teren.

Echipa “Let`s Do It, Romania!” cere sprijinul tuturor românilor pentru etapa de cartare, etapă care va rezolva multe dintre necunoscutele proiectului. Toţi cei care dispun de GPS, maşină, timp liber, energie şi, mai ales, doresc să vadă România curată, sunt încurajaţi să se înscrie pe site la sectiunea “Implică-te!”

“Let`s Do It, Romania” este cel mai mare proiect de implicare socială din România care îşi propune să cureţe deşeurile din toată ţara, din arealele naturale, într-o singură zi: 25 septembrie.

“Activităţile agricole din primele zile de primăvară, respectiv curăţarea terenurilor prin incendieri voluntare, constituie un pericol pentru ariile protejate şi pentru împrejurimile acestora. Gradul scăzut de informare în rândul populaţiei rurale duce la adevărate dezastre ecologice pentru că,  din păcate, focul nu curăţă, cum cred unii, ci distruge.

În perioada 20-27 martie au avut loc mai multe incendii care au distrus aprox. 90 ha de vegetaţie de pe raza localităţii Vălişoara, comuna Livezile. Teritoriul pe care a avut loc incendiile face parte din ariile naturale protejate SPA (sit de protecţie avifaunistică) Munţii Trascău,  SCI (sit de importanţă comunitară) Trascău, şi se află în zona ariei protejate Cheile Vălişoarei. Focul nesupravegheat  a distrus 2 tipuri de habitate:  40 de ha de vegetaţie specifică zonelor umede şi 50 de ha de vegetaţie şi habitate specifice pantelor stâncoase şi calcaroase. Habitatele şi speciile afectate de aceste incendii sunt specii incluse în Lista Roşie naţională/Europeană, fiind protejate de legislaţia în vigoare, respectiv: Directiva Consiluilui Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale, Convenţia de la Berna, Legea 462/2001.

Acest dezastru ecologic a fost cauzat de incendierile voluntare a terenurilor agricole, destul de frecvente în această perioadă. Scăpat de sub control datorită vântului care a bătut cu putere, focul s-a extins repede şi nu a mai putu fi controlat cu tot efortul depus de localnici şi de echipajele de Pompieri sosite la faţa locului.

Pe toată suprafaţa pe care a avut loc incendiul, au fost distruse în totalitate microfauna şi vegetaţia, fiind afectate populaţii de insecte, amfibieni,reptile, păsări şi specii de plante de interes protectiv deosebit.

Focul a distrus  larvele, pupele şi indivizii maturi ai tuturor speciilor de insecte din zona incendiată, reproducerea acestora fiind compromisă în acest an.  Dintre insectele strict protejate menţionăm distrugerea populaţiilor de Papilio machaon (fluture coadă de rândunică). şi Mantis religiosa (călugăriţa).

Au fost distruse (complet carbonizate) toate speciile de  gasteropode (melci)  care au fost surprinse de foc.

În această perioadă are loc împerecherea şi depunerea ouălor la speciile de amfibieni (broaşte, tritoni, etc.). Aceste specii au fost foarte active în ultimele zile, părăsind adesea habitatul acvatic (bălţi, cursuri de apă, zone umede) pentru a se deplasa  pe sol, prin zonele cu vegetaţie ierboasă sau forestieră, de la o zonă umedă la alta. Au fost surprinse de incendiu şi au fost distruse  populaţii de: Bombina variegat (buhai de baltă cu burta galbenă),  Hyla arborea (brotăcel), Rana arvalis (broasca de mlaştină), Rana dalmatina (broasca roşie de pădure), Bufo viridis (broasca râioasă verde), Rana temporaria (broasca roşie de munte), Triturus cristatus (tritonul cu creastă), toate aceste specii find ocrotite de lege.
Speciile de reptile  chiar dacă nu şi-au început încă activitatea fiind  refugiate în sol au fost afectate de incendiu. Stratul de sol nu a oferit o protecţie sigură deoarece fiind superficial, format pe calcare, temperatura în interiorul lui a fost foarte ridicată. Dintre speciile protejate care au avut de suferit amintim: Lacerta viridis (guşterul), Podarcis muralis (şopârla de piatră),  Vipera berus (vipera comună).

Mugurii şi părţile aeriene ale tuturor  speciilor de plante au fost carbonizate şi distruse. Cum în habitatele specifice stâncăriilor stratul de sol este foarte subţire ( 3-15 cm), el s-a încălzit puternic de la foc, distrugându-se  astfel şi rădăcinile – rizomii şi părţile subterane ale plantelor, fără ca acestea să mai aibă posibilitatea de se înmulţii. Au fost complet distruse populaţii de plante ocrotite: Asplenium adulterinum (feriguţa), Campanula serrata (clopoţelul), Cirsium brachycephalum (polomida),  Dracocephalum austriacum(mătăciunea), Dianthus spiculifolius (garoafa de munte),  Asplenium nuta-muraria (feriguţa), Saxifraga paniculata (iarba surzilor), Stipa  pucherrima (iarba scumpă), precum şi plante de interes deosebit cum ar fi Iris pumile (stânjenelul), Iris ruthenica var. nana (stânjenel de stepă), Muscari comosum (zambila), Pulsatilla montana (dediţelul), Carlina acaulis (turta),   Epipactis atrorubens (mlăştiniţa), Linum flavum (inul galben), Sempervivum sp (urechelniţa).

Au fost afectate şi populaţii de păsări fiind distruse locurile de cuibarit din zonele umede, acoperite cu stuf şi vegetaţie specifică dar şi cuiburile  din arbuşti şi subarbuşti , din zonele incendiate.

A fost distrusă  de incendiu zona de cuibărit a unei specii extrem de rare, Aquila chrysaetos – acvila de munte, familia din zona Cheilor Vălişoarei fiind familia care cuibăreşte la cea mai joasă altitudine din Europa.

Considerăm că în primul rând neglijenţa dar şi lipsa de informare a localnicilor cu privire la incendiile de vegetaţie au condus la acest dezastru ecologic. Ironia sorţii face ca exact evitarea pericolului incendiilor în zonele protejate să facă obiectul unui proiect finanţat prin fonduri structurale, grupul ţintă fiind populaţia locală din zona Cheile Vălişoarei. Este vorba despre Proiectul Activităţi de informare a populaţiei locale şi a turiştilor cu privire la 3 arii protejate din Depresiunea Trascăului , cofinanţat prin POS Mediu, Axa 4, care dispune de un buget total de 315165 Lei şi al cărui Beneficiar este Asociaţia Biounivers. În luna februarie, 2010, ar fi trebuit să se desfăşoare diferite activităţi de informare şi conştientizare, tocmai pentru a se evita producerea incendiilor de vegetaţie cauzate de curăţirea terenurilor agricole de la începutul primăverii. Din păcate acest Proiect este blocat din decembrie, 2009, de modul diferit de interpretare a legislaţiei achiziţiilor publice a Ministerului Mediului şi Pădurilor – Finanţatorul proiectului şi, respectiv, ANRMAP – autoritatea competentă în domeniu.

Chiar dacă sunt banii, chiar dacă există oameni care sunt dispuşi să facă ceva pentru natură şi protejarea mediului, încă odată sistemul blochează aceste eforturi. Rezultatul este un adevărat dezastru ecologic, care ar fi putut fi evitat.

Fotografii

Biolog:  Muncuş-Nagy Kinga

Contact: Asociaţia Biounivers, Str. Principala, Nr. 3A, Vălişoara, Com. Livezile, jud. Alba, Tel: 0258768274, Mobil: 0741357781, Fax: 0358815630, e-mail: biounivers2009@gmail.com, site