Cu numai cateva zile inaintea curateniei nationale din 25 septembrie, echipa Let`s Do It, Romania! prezinta un status al proiectului, in fiecare dintre domeniile acoperite de principalele echipe centrale: conducere, coordonare voluntari, logistica, finantare.

In ceea ce priveste conducerea si numarul de autoritati implicate in proiect, exista la acest moment 4 Ministere cu care este semnat un acord de parteneriat: Ministerul Mediului si Padurilor, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional si Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Sunt 39 de judete confirmate si 30-40 de localitati implicate in proiect in fiecare dintre aceste judete. Mesajul pentru autoritatile locale care nu s-au alaturat inca proiectului este unul de mobilizare, pentru ca este posibil ca voluntarii sa iasa si in acele localitati, in acest caz fiind nevoie de strangerea sacilor si in acele locuri.

Pe partea de voluntari implicati, exista la acest moment mai mult de 30 000 de voluntari inscrisi pe site, inclusiv din randul companiilor partenere, care vor veni cu propriii angajati pentru a lua parte la actiunea de curatenie.

La capitolul fonduri atrase, proiectul Let`s Do It, Romania! a reusit sa atraga pana in prezent aproximativ 30% din bugetul estimat initial. Sponsorizarile se ridica la suma de 20 000 euro, bani utilizati pentru a aproviziona partial judetele cu resurse pentru ziua de 25 septembrie. Principalii sponsori ai proiectului sunt Valad, British American Tobacco, Fundatia Acvatot, Air  Liquide,   Romcarton, Linde Gas, Silnef, Caroli, Ursus. De asemenea, au fost obtinute si sponsorizari in material de curatenie (saci, manusi, masti), principalii sustinatori fiind Sanirom, Kimberly Klark, Bricostore, Cesarom, Eco-X, ANST si Saint Gobain. O lista completa a sponsorilor este disponibila pe site-ul www.letsdoitromania.ro la sectiunea Suporteri.

La capitolul cartare, aproximativ 70% din suprafata tarii a fost cartata, in urma acestei actiuni rezultand aproximativ 6500 de mormane pe Harta Deseurilor. In cazul in care vor iesi la curatenie 200 000 de voluntari, aproximativ 20 000 de tone de deseuri vor fi colectate. In plus, in peste 25 de judete se va face si colectare selectiva. Cei mai importanti parteneri  pentru gestiunea deseurilor sunt Urban, Romprest, Remat Holding, Polaris, ecovalor, Brantner.

Scenariul pentru Ziua de Curatenie Nationala arata astfel:
1.    Curatenia se va desfasura intre orele 8 si 15. Toti voluntarii sunt rugati sa se prezinte la cel mai apropiat punct de inregistrare din fiecare judet, pentru a primi informatiile despre curatenie, pentru a asculta si a semna instructiunile de siguranta, dar si pentru a semna pentru materialele de lucru primite (in cazul in care acest lucru se intampla). Lista cu punctele de inregistrare din fiecare judet este disponibila pe www.letsdoitromania.ro.
2.    Fiecare minor trebuie sa vina insotit de un adult, impreuna cu un acord parental semnat.
3.    Voluntarii sunt rugati sa vina cu o pereche de manusi groase si o rola de saci de 120 litri, in limita posibilitatilor, pentru ca nu se poate face o estimare exacta a numarului de voluntari care vor iesi la curatenie pe 25 septembrie.
4.    La finalul actiunii, voluntarii sunt rugati sa revina la punctul de inregistrare pentru a comunica rezultatul actiunii, sau sa trimita un sms la numarul primit local in acest sens.
5.    Exista si un numar de call center pentru toate intrebarile care pot sa apara: 0318 21 21 21 (Program: 10:00 – 18:00, Tarif normal în toate reţelele)

Cum te poţi implica în “Let`s Do It, Romania!”?

Cum afli noutăţi?

Asociaţia Tăşuleasa Social şi Coca-Cola HBC România au desfăşurat în zona bazinului Negrişoara, judeţul Suceava, o campanie de informare în rândul localnicilor prin care au încurajat colectarea selectivă a deşeurilor. Acţiunea a avut loc vineri, 7 mai 2010, în cadrul proiectului Paşaportul Verde, şi a fost susţinută de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Parcul Naţional Călimani.

În prima parte a zilei, 250 de angajaţi ai Coca-Cola HBC România, împreună cu voluntarii Tăşuleasa Social, au adunat 2.000 de saci de deşeuri de pe malurile pârâului Negrişoara. Voluntarii, însoţiţi de familiile lor, au venit din localităţile învecinate comunei Poiana Negri, dar şi din oraşe precum Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Sibiu, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Galaţi, Piatra Neamţ, Cluj, Deva, Oradea şi Chişinău. Ei au dat un exemplu localnicilor şi au strâns gunoaiele de pe o porţiune de 12 kilometri a pârâului, iar deşeurile au fost colectate selectiv.

În aceeaşi zi, 50 de elevi de la liceul din Dorna Candreni, care au participat la un program de training susţinut de Tăşuleasa Social, au mers din casă în casă şi le-au vorbit localnicilor despre efectele dezastruoase ale depozitării deşeurilor în natură. Ei au împărţit sătenilor din Poiana Negri saci pentru colectarea separată a plasticului, care vor fi predaţi ulterior unui colector local. Localnicii au primit şi un calendar pe care sunt notate zilele în care se va face colectarea. De asemenea, ei au fost anunţaţi că în schimbul sacilor cu PET-uri şi ambalaje reciclabile vor primi tichete însemnând valoarea plasticului colectat prin care vor beneficia de reducerea taxei de salubrizare, mecanism realizat în colaborare cu autorităţile locale.

La finalul acţiunii, specialiştii de la Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă au realizat o analiză a deşeurilor strânse de voluntari de pe malurile pârâului Negrişoara care a demonstrat că acestea provin din gospodăriile rurale. „Analiza de deşeuri ne-a arătat că plasticul (folii, bidoane, PET-uri) reprezintă principala sursă de poluare, iar colectarea selectivă în zonele rurale este singura soluţie de protejare a apelor“, a declarat Laura Sgârcitu, specialist în programe comunitare la Coca-Cola HBC România. „A fost un extraordinar exerciţiu de colaborare între colegii noştri, voluntarii Tăşuleasa Social şi reprezentanţii Parcului Naţional Călimani. Reprezentanţii comunităţii locale au înţeles valoarea iniţiativei şi s-au arătat dornici să susţină continuarea proiectului pe termen lung“.

Asociaţia Tăşuleasa Social, care a încercat să dovedească în ultimii ani că acţiunile de ecologizare nu sunt suficiente, s-a concentrat pe partea educaţională a proiectului. „Majoritatea râurilor de la noi din ţară sunt folosite ca sisteme de salubrizare de către cei din zonele rurale, iar puterea voluntarilor de a aduna gunoaie este mult depăşită“, a declarat Alin Uhlmann-Uşeriu, preşedinte Tăşuleasa Social. „Este mai important ca 50 de

elevi din zonă să le explice vecinilor, şi chiar familiilor lor, care sunt consecinţele aruncării gunoielor în apă. Copiii sunt foarte eficienţi atunci când au în responsabilitate să convingă pe cineva. Mai rămâne ca cei care au fost informaţi să ne ajute şi să folosească sacii pentru colectarea plasticului. Iniţiativa individuală este primul pas pentru a începe cu adevărat colectarea selectivă a deşeurilor“.

Despre Tăşuleasa Social
Tăşuleasa Social, înfiinţată în Bistriţa, în urmă cu nouă ani, şi-a propus să schimbe mentalităţile tinerilor şi să arate că aceştia doresc să se implice în probleme de mediu. Tinerii care au participat la acţiunile asociaţiei au fost pregătiţi ca, la rândul lor, să desfăşoare pe cont propriu activităţi similare. Una dintre cele mai cunoscute campanii Tăşuleasa Social a fost Verde 003, proiect la care au participat peste 2.200 de adolescenţi şi o serie de personalităţi precum Ada Milea, Marcel Iureş, Radu Naum, Amalia Enache, Cătălin Ştefănescu sau Ivan Paţaichin.

Brigada Voluntarilor de Mediu este primul proiect de monitorizare a comportamentului cetatenilor vizavi de impactul acestora aspura mediului inconjurator.

BRIGADA VOLUNTARILOR DE MEDIU este primul proiect din Romania care ofera suport cetatenilor cu spirit civic. Ei pot sesiza orice incalcare a legislatiei si orice poluare cu deseuri a mediului inconjurator. CEDD va implica in acest proiect Garda Nationala de Mediu (GNM) si Autoritatile Publice Locale (APL), Primaria / Politia Comunitara, si va functiona ca instrument de legatura intre cetateni si autoritatile mai sus mentionate, desemnate cu rezolvarea tuturor sesizarilor.

Brigada Voluntarilor de Mediu

Astfel sustinem dezvoltarea spiritului civic al cetatenilor si implicarea activa a acestora in problemele comunitatii si ale societatii.

CEDD va fi un centru de receptionare a tuturor sesizarilor din partea cetatenilor cu privire la orice problema de mediu care implica deseurile. Iata si cateva exemple:

  • deseuri de pe malurile raurilor sau ale lacurilor;
  • gropi ilegale;
  • cantitate mare de deseuri in parc/ zone de picnic/ padure/ etc.;
  • persoane care arunca necorespunzator deseuri;
  • deseuri din constructii depozitate ilegal;
  • puteti sesiza si faptul ca o primarie nu ofera servicii de salubritate, nu implementeaza colectarea selectiva, amesteca sau arunca necontrolat deseurile;
  • sau ca un salubrist nu-si indeplineste sarcinile, etc.

logo-MRC-03 copy copy

Oriunde in Romania se observa neregularitati in privinta deseurilor, indiferent de natura acestora, se poate face o sesizare catre autoritati prin intermediul acestui proiect. Transmiterea sesizarilor se va face prin upload direct pe site-ul www.MentineRomaniaCurata.ro la sectiunea dedicata Brigadei Voluntarilor de Mediu.
Sesizarile sunt de doua feluri:

1. generale : care nu au toate informatiile necesare pentru a fi transmise catre autoritatile locale in domeniu;
2. concrete: cu toate informatiile solicitate transmise, care vor fi comunicate autoritatilor locale.

Cine solutioneaza sesizarile?
Toate sesizarile vor fi verificate si transmise oficial catre autoritatile publice locale, compania de salubritate, politia comunitara si/ sau Garda Nationala de Mediu. In baza protocolului cu Garda Nationala de Mediu, acesta institutie va primi toate solicitarile care nu au fost solutionate de catre autoritatile publice locale, compania de salubritate si/ sau politia comunitara, si va transmite raspunsuri privind rezolvarea sesizarilor.
Toate sesizarile si rezolvarile acestora vor fi inregistrate intr-o harta dinamica a Romaniei pentru a se realiza un istoric al acestora.


Adopta o Strada – lansarea proiectului: 15 septembrie 2010

Proiectul Adopta o strada face parte din strategia CEDD de reducere a deseurilor stradale, alaturi de alte activitati specifice  studii, campanii de ecologizare, etc. Proiectul se concentraza pe atragerea populatiei si a companiilor de a se implica în actiuni concrete, periodice si eficiente de îndepartare a deseurilor stradale. Scopul principal este acela de a reduce impactul direct al cetatenilor în producerea deseurilor stradale.

Scopul secundar este acela de a constientiza cetatenii privind impactul de mediu al generarii de deseiuri pe strada  impact vizual, ecologic, economic, turistic.

Cetateni, asociatii ale cetatenilor (inclusiv asociatii de bloc), scoli (elevii între 10 – 16 ani cu avizul tutorilor legali), universitati, companii private, institutii sau organizatii publice si ong-uri se pot înscrie în program si sa adopte o portiune de strada / parc / râu / padure / lac pentru a desfasura actiuni de curatenie / ecologizare
Fiecare grup va adopta o anumita zona bine stabilita si, periodic, va desfasura activitati specifice conform unui regulament, si va raporta centralizat cantitatile colectate. Cel putin o data pe an, grupurile vor desfasura si activitatea de analiza a deseurilor colectate. Aplicarea pentru adoptie se face pe câte un an si se poate retrage în cazul în care nu se mai desfasoara activitatile prognozate.

Orice grup ce are initiativa va completa o solicitare în care va specifica zona exacta pe care doreste s-o adopte, numele persoanelor implicate (grupul minim este de 5 persoane si maxim de 15 persoane), numele organizatiei pe care o reprezinta (daca are o sigla specifica, aceasta se transmite în format electronic) si un program de desfasurare a activitatii. În mod obligatoriu, fiecare persoana înscrisa trebuie sa ia la cunostinta de masurile de securitate privind sanatatea si regulile de desfaturare a activitatii de curatenie / ecologizare.

Zona trebuie sa respecte urmatoarele criterii:

  • Strada - lungime maxima de 2 km
  • Parc – în totalitate daca nu depaseste 1,5 ha, sau zone bine stabilite în suprafata de maxim 1,5 ha
  • Râu -  zona albiilor râurilor în lungime de maxim 2 km si cu o latime (pe un singur mal) de maxim 20 m
  • Padure - în totalitate daca nu depaseste 1,5 ha, sau zone bine stabilite în suprafata de maxim 1,5 ha; se accepta doar zonele marginase ale padurilor, în special cele unde au loc activitati de agrement
  • Lac – malurile lacurilor cu o lungime de maxim 2 km li cu o latime de maxim 20 m; se accepta doar zonele usor accesibile, în special cele unde au loc activitati de agrement

Deseurile permise la colectare: toate cele ce nu pun în pericol sanatatea participantilor la actiune
Deseuri nepermise la colectare: industriale, din constructii, animale moarte, vegetale, sau cele ce pun în pericol sanatatea participantilor la actiune

Campania „I LOVE Green Cities” va desemna pe data de 21 mai cel mai verde oraş din lume; la ora actuală jumătate dintre primele 10 oraşe clasate sunt din Europa

Campania online derulată de către Mio Technology, denumită “I LOVE green cities” îşi doreşte să încurajeze oamenii să împărtăşească prin intermediul fotografiilor, materialelor filmate şi scurtelor articole experienţele “verzi” trăite în oraşele de reşedinţă sau vizitate.

Această campanie este în concordanţă cu orientarea companiei Mio Technology de a reduce impactul său asupra mediului înconjurător şi a societăţii. Compania a redus până la ora actuală dimensiunea produselor sale şi greutatea acestora, a exclus din procesul tehnologic substanţele potenţial dăunătoare mediului, a modificat designul şi modalitatea de producere a echipamentelor sale pentru a le face mult mai uşor reciclabile şi astfel pentru a reduce amprenta de carbon a companiei.

Din 2007, dimensiunile cutiilor aferente produselor Mio au scăzut cu 41%. Din 2010, cerneala folosită de Mio la imprimarea cutiilor şi a cărţilor de instrucţiuni tehnice este de soia, tocmai pentru a reduce folosirea cernelurilor bazate pe petrol, dar şi pentru a promova cultivarea plantelor de soia, care pe lângă impactul mult mai scăzut asupra mediului în procesul de reciclare, absorb emisii de CO2, în procesul de creştere.

La ora actuală, Taipei, Barcelona şi San Francisco sunt oraşele care au adunat cele mai multe voturi şi conduc clasamentul celor mai verzi oraşe din lume. Pe lângă competiţia legată de “creaţiile verzi”, participanţii se pot implica în votarea celui mai verde oraş din lume. La ora actuală, peste 30.000 de oameni s-au alăturat evenimentului şi au votat pentru oraşul preferat. Până în acest moment, jumătate dintre oraşele dintre primele zece clasate sunt din Europa: Barcelona, Praga, Amsterdam, Budapesta şi Cracovia, însă acest clasament poate fi schimbat până la data de 21 mai 2010.

Dintre oraşele româneşti, cel mai bine clasat la ora actuală în Europa este Cluj Napoca (locul 15 în Europa), care se află poziţionat înaintea unor oraşe ca Lisabona, Berlin, Atena, Stockholm, Dublin sau Madrid. Următoarele oraşe româneşti aflate în acest top sunt Bucureşti (39), Braşov (49) şi Constanţa (61).

Câştigătorul acestei competiţii, ales dintre cei care au votat aceste oraşe, va câştiga un bilet de avion cu valoarea de 1.500 de dolari (în funcţie de oraşul din care este câştigătorul), plus acces la expoziţia desfăşurată vara aceasta în Shanghai. Participanţii mai pot câştiga în fiecare vineri până pe data de 21mai, inclusiv, câte un dispozitiv de navigaţie Mio.

Pe 27 martie 2010, Earth Hour va fi punctat in Bucuresti incepnad cu ora 20:00, in Parcul Izvor, printr-un show de 60 minute, la care vor participa SISTEM, Mihai Margineanu, Lu Cozma (o tanara solista din Marea Britanie) si trupa Raja care va pune in scena un spectaculos numar de jonglerie cu flacari. Pe tot parcursul celor 60 minute Astroclubul Bucuresti va pune la dispozitia publicului aparatura speciala pentru o sesiune de observatii astronomice. Tot din Parcul Izvor se va da semnalul stingerii tuturor luminilor din Palatul Parlamentului.

Aflat la cea de-a patra editie in anul 2010, Earth Hour este un apel global la acţiune care se adresează fiecăruia dintre noi, fiecărei companii şi fiecărei comunităţi. Un apel la responsabilizare, iniţiativă şi la solidaritate, toate menite să construiască un viitor sustenabil. Campania este organizată de WWF (World Wide Fund for Nature), cea mai mare organizaţie de mediu din lume.

Earth Hour a fost organizat pentru prima oară în 2007 in Sydney, Australia,  când  2,2 milioane de case şi sedii de companii au stins luminile timp de o oră. Doar un an mai târziu, evenimentul a devenit global, antrenând 100 de milioane de oameni din 35 de ţări.

Campania din 2009 a implicat 4088 de oraşe din întreaga lume. 73 de capitale  au participat în mod oficial, stingând luminile ca simbol al solidarităţii  faţă de întreaga omenire.

9 din cele 10 cele mai populate oraşe din lume  s-au numărat printre oraşele participante, iar 18  ţări din G20  s-au alăturat mesajului global.

2009 a fost anul in care orice asteptare a fost depasita
. Peste un miliard de oameni au participat la Earth Hour

Câteva sute de clădiri simbolice din întreaga lume au stins lumina, alăturându-se campaniei: Turnul Eiffel, Palatul Buckingam, Big Ben, Opera din Sydney, Taipei 101, Casa Poporului din Bucuresti etc

Page 1 of 812345»...Last »