In ceea ce priveste conducerea si numarul de autoritati implicate in proiect, exista la acest moment 4 Ministere cu care este semnat un acord de parteneriat: Ministerul Mediului si Padurilor, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional si Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Sunt 39 de judete confirmate si 30-40 de localitati implicate in proiect in fiecare dintre aceste judete. Mesajul pentru autoritatile locale care nu s-au alaturat inca proiectului este unul de mobilizare, pentru ca este posibil ca voluntarii sa iasa si in acele localitati, in acest caz fiind nevoie de strangerea sacilor si in acele locuri.

Pe partea de voluntari implicati, exista la acest moment mai mult de 30 000 de voluntari inscrisi pe site, inclusiv din randul companiilor partenere, care vor veni cu propriii angajati pentru a lua parte la actiunea de curatenie.

La capitolul fonduri atrase, proiectul Let`s Do It, Romania! a reusit sa atraga pana in prezent aproximativ 30% din bugetul estimat initial. Sponsorizarile se ridica la suma de 20 000 euro, bani utilizati pentru a aproviziona partial judetele cu resurse pentru ziua de 25 septembrie. Principalii sponsori ai proiectului sunt Valad, British American Tobacco, Fundatia Acvatot, Air  Liquide,   Romcarton, Linde Gas, Silnef, Caroli, Ursus. De asemenea, au fost obtinute si sponsorizari in material de curatenie (saci, manusi, masti), principalii sustinatori fiind Sanirom, Kimberly Klark, Bricostore, Cesarom, Eco-X, ANST si Saint Gobain. O lista completa a sponsorilor este disponibila pe site-ul www.letsdoitromania.ro la sectiunea Suporteri.

La capitolul cartare, aproximativ 70% din suprafata tarii a fost cartata, in urma acestei actiuni rezultand aproximativ 6500 de mormane pe Harta Deseurilor. In cazul in care vor iesi la curatenie 200 000 de voluntari, aproximativ 20 000 de tone de deseuri vor fi colectate. In plus, in peste 25 de judete se va face si colectare selectiva. Cei mai importanti parteneri  pentru gestiunea deseurilor sunt Urban, Romprest, Remat Holding, Polaris, ecovalor, Brantner.

Scenariul pentru Ziua de Curatenie Nationala arata astfel:
1.    Curatenia se va desfasura intre orele 8 si 15. Toti voluntarii sunt rugati sa se prezinte la cel mai apropiat punct de inregistrare din fiecare judet, pentru a primi informatiile despre curatenie, pentru a asculta si a semna instructiunile de siguranta, dar si pentru a semna pentru materialele de lucru primite (in cazul in care acest lucru se intampla). Lista cu punctele de inregistrare din fiecare judet este disponibila pe www.letsdoitromania.ro.
2.    Fiecare minor trebuie sa vina insotit de un adult, impreuna cu un acord parental semnat.
3.    Voluntarii sunt rugati sa vina cu o pereche de manusi groase si o rola de saci de 120 litri, in limita posibilitatilor, pentru ca nu se poate face o estimare exacta a numarului de voluntari care vor iesi la curatenie pe 25 septembrie.
4.    La finalul actiunii, voluntarii sunt rugati sa revina la punctul de inregistrare pentru a comunica rezultatul actiunii, sau sa trimita un sms la numarul primit local in acest sens.
5.    Exista si un numar de call center pentru toate intrebarile care pot sa apara: 0318 21 21 21 (Program: 10:00 – 18:00, Tarif normal în toate reţelele)

Cum te poţi implica în “Let`s Do It, Romania!”?

• Înscrie-te pentru Ziua de Curăţenie Naţională!
• Susţine Let’s Do It, Romania în social media!
• Fă o donaţie!
• Alătură-te cauzei de pe Facebook!

Cum afli noutăţi?

• Intră pe www.letsdoitromania.ro şi citeşte despre evoluţia proiectului!
• Alătură-te cauzei de pe Facebook!
• Urmăreşte-ne pe Twitter!

În prima parte a zilei, 250 de angajaţi ai Coca-Cola HBC România, împreună cu voluntarii Tăşuleasa Social, au adunat 2.000 de saci de deşeuri de pe malurile pârâului Negrişoara. Voluntarii, însoţiţi de familiile lor, au venit din localităţile învecinate comunei Poiana Negri, dar şi din oraşe precum Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Sibiu, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Galaţi, Piatra Neamţ, Cluj, Deva, Oradea şi Chişinău. Ei au dat un exemplu localnicilor şi au strâns gunoaiele de pe o porţiune de 12 kilometri a pârâului, iar deşeurile au fost colectate selectiv.

În aceeaşi zi, 50 de elevi de la liceul din Dorna Candreni, care au participat la un program de training susţinut de Tăşuleasa Social, au mers din casă în casă şi le-au vorbit localnicilor despre efectele dezastruoase ale depozitării deşeurilor în natură. Ei au împărţit sătenilor din Poiana Negri saci pentru colectarea separată a plasticului, care vor fi predaţi ulterior unui colector local. Localnicii au primit şi un calendar pe care sunt notate zilele în care se va face colectarea. De asemenea, ei au fost anunţaţi că în schimbul sacilor cu PET-uri şi ambalaje reciclabile vor primi tichete însemnând valoarea plasticului colectat prin care vor beneficia de reducerea taxei de salubrizare, mecanism realizat în colaborare cu autorităţile locale.

La finalul acţiunii, specialiştii de la Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă au realizat o analiză a deşeurilor strânse de voluntari de pe malurile pârâului Negrişoara care a demonstrat că acestea provin din gospodăriile rurale. „Analiza de deşeuri ne-a arătat că plasticul (folii, bidoane, PET-uri) reprezintă principala sursă de poluare, iar colectarea selectivă în zonele rurale este singura soluţie de protejare a apelor“, a declarat Laura Sgârcitu, specialist în programe comunitare la Coca-Cola HBC România. „A fost un extraordinar exerciţiu de colaborare între colegii noştri, voluntarii Tăşuleasa Social şi reprezentanţii Parcului Naţional Călimani. Reprezentanţii comunităţii locale au înţeles valoarea iniţiativei şi s-au arătat dornici să susţină continuarea proiectului pe termen lung“.

Asociaţia Tăşuleasa Social, care a încercat să dovedească în ultimii ani că acţiunile de ecologizare nu sunt suficiente, s-a concentrat pe partea educaţională a proiectului. „Majoritatea râurilor de la noi din ţară sunt folosite ca sisteme de salubrizare de către cei din zonele rurale, iar puterea voluntarilor de a aduna gunoaie este mult depăşită“, a declarat Alin Uhlmann-Uşeriu, preşedinte Tăşuleasa Social. „Este mai important ca 50 de

elevi din zonă să le explice vecinilor, şi chiar familiilor lor, care sunt consecinţele aruncării gunoielor în apă. Copiii sunt foarte eficienţi atunci când au în responsabilitate să convingă pe cineva. Mai rămâne ca cei care au fost informaţi să ne ajute şi să folosească sacii pentru colectarea plasticului. Iniţiativa individuală este primul pas pentru a începe cu adevărat colectarea selectivă a deşeurilor“.

Despre Tăşuleasa Social
Tăşuleasa Social, înfiinţată în Bistriţa, în urmă cu nouă ani, şi-a propus să schimbe mentalităţile tinerilor şi să arate că aceştia doresc să se implice în probleme de mediu. Tinerii care au participat la acţiunile asociaţiei au fost pregătiţi ca, la rândul lor, să desfăşoare pe cont propriu activităţi similare. Una dintre cele mai cunoscute campanii Tăşuleasa Social a fost Verde 003, proiect la care au participat peste 2.200 de adolescenţi şi o serie de personalităţi precum Ada Milea, Marcel Iureş, Radu Naum, Amalia Enache, Cătălin Ştefănescu sau Ivan Paţaichin.

BRIGADA VOLUNTARILOR DE MEDIU este primul proiect din Romania care ofera suport cetatenilor cu spirit civic. Ei pot sesiza orice incalcare a legislatiei si orice poluare cu deseuri a mediului inconjurator. CEDD va implica in acest proiect Garda Nationala de Mediu (GNM) si Autoritatile Publice Locale (APL), Primaria / Politia Comunitara, si va functiona ca instrument de legatura intre cetateni si autoritatile mai sus mentionate, desemnate cu rezolvarea tuturor sesizarilor.

Astfel sustinem dezvoltarea spiritului civic al cetatenilor si implicarea activa a acestora in problemele comunitatii si ale societatii.

CEDD va fi un centru de receptionare a tuturor sesizarilor din partea cetatenilor cu privire la orice problema de mediu care implica deseurile. Iata si cateva exemple:

• deseuri de pe malurile raurilor sau ale lacurilor;
• gropi ilegale;
• cantitate mare de deseuri in parc/ zone de picnic/ padure/ etc.;
• persoane care arunca necorespunzator deseuri;
• deseuri din constructii depozitate ilegal;
• puteti sesiza si faptul ca o primarie nu ofera servicii de salubritate, nu implementeaza colectarea selectiva, amesteca sau arunca necontrolat deseurile;
• sau ca un salubrist nu-si indeplineste sarcinile, etc.

Oriunde in Romania se observa neregularitati in privinta deseurilor, indiferent de natura acestora, se poate face o sesizare catre autoritati prin intermediul acestui proiect. Transmiterea sesizarilor se va face prin upload direct pe site-ul www.MentineRomaniaCurata.ro la sectiunea dedicata Brigadei Voluntarilor de Mediu.
Sesizarile sunt de doua feluri:

1. generale : care nu au toate informatiile necesare pentru a fi transmise catre autoritatile locale in domeniu;
2. concrete: cu toate informatiile solicitate transmise, care vor fi comunicate autoritatilor locale.

Cine solutioneaza sesizarile?
Toate sesizarile vor fi verificate si transmise oficial catre autoritatile publice locale, compania de salubritate, politia comunitara si/ sau Garda Nationala de Mediu. In baza protocolului cu Garda Nationala de Mediu, acesta institutie va primi toate solicitarile care nu au fost solutionate de catre autoritatile publice locale, compania de salubritate si/ sau politia comunitara, si va transmite raspunsuri privind rezolvarea sesizarilor.
Toate sesizarile si rezolvarile acestora vor fi inregistrate intr-o harta dinamica a Romaniei pentru a se realiza un istoric al acestora.

Adopta o Strada – lansarea proiectului: 15 septembrie 2010

Proiectul Adopta o strada face parte din strategia CEDD de reducere a deseurilor stradale, alaturi de alte activitati specifice  studii, campanii de ecologizare, etc. Proiectul se concentraza pe atragerea populatiei si a companiilor de a se implica în actiuni concrete, periodice si eficiente de îndepartare a deseurilor stradale. Scopul principal este acela de a reduce impactul direct al cetatenilor în producerea deseurilor stradale.

Scopul secundar este acela de a constientiza cetatenii privind impactul de mediu al generarii de deseiuri pe strada  impact vizual, ecologic, economic, turistic.

Cetateni, asociatii ale cetatenilor (inclusiv asociatii de bloc), scoli (elevii între 10 – 16 ani cu avizul tutorilor legali), universitati, companii private, institutii sau organizatii publice si ong-uri se pot înscrie în program si sa adopte o portiune de strada / parc / râu / padure / lac pentru a desfasura actiuni de curatenie / ecologizare
Fiecare grup va adopta o anumita zona bine stabilita si, periodic, va desfasura activitati specifice conform unui regulament, si va raporta centralizat cantitatile colectate. Cel putin o data pe an, grupurile vor desfasura si activitatea de analiza a deseurilor colectate. Aplicarea pentru adoptie se face pe câte un an si se poate retrage în cazul în care nu se mai desfasoara activitatile prognozate.

Orice grup ce are initiativa va completa o solicitare în care va specifica zona exacta pe care doreste s-o adopte, numele persoanelor implicate (grupul minim este de 5 persoane si maxim de 15 persoane), numele organizatiei pe care o reprezinta (daca are o sigla specifica, aceasta se transmite în format electronic) si un program de desfasurare a activitatii. În mod obligatoriu, fiecare persoana înscrisa trebuie sa ia la cunostinta de masurile de securitate privind sanatatea si regulile de desfaturare a activitatii de curatenie / ecologizare.

Zona trebuie sa respecte urmatoarele criterii:

• Strada - lungime maxima de 2 km
• Parc – în totalitate daca nu depaseste 1,5 ha, sau zone bine stabilite în suprafata de maxim 1,5 ha
• Râu -  zona albiilor râurilor în lungime de maxim 2 km si cu o latime (pe un singur mal) de maxim 20 m
• Padure - în totalitate daca nu depaseste 1,5 ha, sau zone bine stabilite în suprafata de maxim 1,5 ha; se accepta doar zonele marginase ale padurilor, în special cele unde au loc activitati de agrement
• Lac – malurile lacurilor cu o lungime de maxim 2 km li cu o latime de maxim 20 m; se accepta doar zonele usor accesibile, în special cele unde au loc activitati de agrement

Deseurile permise la colectare: toate cele ce nu pun în pericol sanatatea participantilor la actiune
Deseuri nepermise la colectare: industriale, din constructii, animale moarte, vegetale, sau cele ce pun în pericol sanatatea participantilor la actiune

Campania online derulată de către Mio Technology, denumită “I LOVE green cities” îşi doreşte să încurajeze oamenii să împărtăşească prin intermediul fotografiilor, materialelor filmate şi scurtelor articole experienţele “verzi” trăite în oraşele de reşedinţă sau vizitate.

Această campanie este în concordanţă cu orientarea companiei Mio Technology de a reduce impactul său asupra mediului înconjurător şi a societăţii. Compania a redus până la ora actuală dimensiunea produselor sale şi greutatea acestora, a exclus din procesul tehnologic substanţele potenţial dăunătoare mediului, a modificat designul şi modalitatea de producere a echipamentelor sale pentru a le face mult mai uşor reciclabile şi astfel pentru a reduce amprenta de carbon a companiei.

Din 2007, dimensiunile cutiilor aferente produselor Mio au scăzut cu 41%. Din 2010, cerneala folosită de Mio la imprimarea cutiilor şi a cărţilor de instrucţiuni tehnice este de soia, tocmai pentru a reduce folosirea cernelurilor bazate pe petrol, dar şi pentru a promova cultivarea plantelor de soia, care pe lângă impactul mult mai scăzut asupra mediului în procesul de reciclare, absorb emisii de CO2, în procesul de creştere.

La ora actuală, Taipei, Barcelona şi San Francisco sunt oraşele care au adunat cele mai multe voturi şi conduc clasamentul celor mai verzi oraşe din lume. Pe lângă competiţia legată de “creaţiile verzi”, participanţii se pot implica în votarea celui mai verde oraş din lume. La ora actuală, peste 30.000 de oameni s-au alăturat evenimentului şi au votat pentru oraşul preferat. Până în acest moment, jumătate dintre oraşele dintre primele zece clasate sunt din Europa: Barcelona, Praga, Amsterdam, Budapesta şi Cracovia, însă acest clasament poate fi schimbat până la data de 21 mai 2010.

Dintre oraşele româneşti, cel mai bine clasat la ora actuală în Europa este Cluj Napoca (locul 15 în Europa), care se află poziţionat înaintea unor oraşe ca Lisabona, Berlin, Atena, Stockholm, Dublin sau Madrid. Următoarele oraşe româneşti aflate în acest top sunt Bucureşti (39), Braşov (49) şi Constanţa (61).

Câştigătorul acestei competiţii, ales dintre cei care au votat aceste oraşe, va câştiga un bilet de avion cu valoarea de 1.500 de dolari (în funcţie de oraşul din care este câştigătorul), plus acces la expoziţia desfăşurată vara aceasta în Shanghai. Participanţii mai pot câştiga în fiecare vineri până pe data de 21mai, inclusiv, câte un dispozitiv de navigaţie Mio.

Aflat la cea de-a patra editie in anul 2010, Earth Hour este un apel global la acţiune care se adresează fiecăruia dintre noi, fiecărei companii şi fiecărei comunităţi. Un apel la responsabilizare, iniţiativă şi la solidaritate, toate menite să construiască un viitor sustenabil. Campania este organizată de WWF (World Wide Fund for Nature), cea mai mare organizaţie de mediu din lume.

Earth Hour a fost organizat pentru prima oară în 2007 in Sydney, Australia,  când  2,2 milioane de case şi sedii de companii au stins luminile timp de o oră. Doar un an mai târziu, evenimentul a devenit global, antrenând 100 de milioane de oameni din 35 de ţări.

Campania din 2009 a implicat 4088 de oraşe din întreaga lume. 73 de capitale  au participat în mod oficial, stingând luminile ca simbol al solidarităţii  faţă de întreaga omenire.

9 din cele 10 cele mai populate oraşe din lume  s-au numărat printre oraşele participante, iar 18  ţări din G20  s-au alăturat mesajului global.

2009 a fost anul in care orice asteptare a fost depasita. Peste un miliard de oameni au participat la Earth Hour

Câteva sute de clădiri simbolice din întreaga lume au stins lumina, alăturându-se campaniei: Turnul Eiffel, Palatul Buckingam, Big Ben, Opera din Sydney, Taipei 101, Casa Poporului din Bucuresti etc

“Hai s-o facem!”, marturiseste ca ar fi spus Laszlo Borbely, ministrul Mediului si Padurilor atunci cand, in urma cu circa trei saptamani, a intrat prima oara pe site-ul proiectului. Prezent la lansarea oficiala, el s-a declarat entuziasmat de initiativa, “una foarte ambitioasa”. Totusi, daca facem curatenie doar o zi, n-am facut nimic, crede ministrului Mediului si Padurilor.  “Trebuie sa ne gandim si la ce facem dupa 25 septembrie, avand in vedere ca in ultimii ani n-am avut o viziune strategica. Adunam gunoiul, dar ce facem cu el?”

O intrebare buna, avand in vedere ca, dupa cum a precizat insusi ministrul, de-abia in 2013-2014, in Romania vor fi asigurate la nivel national conditiile necesare sortarii tuturor categoriilor de deseuri. Deocamdata, treburile in acest domeniu merg “romaneste”, adica pe bucati: avem capacitate de reciclare pentru Pet-uri, dar nu si pentru celelalte tipuri de deseuri. Oful ministrului? “Trebuie organizat sistemul si la nivelul autoritatilor locale, legislatia exista, din pacate deocamdata este la cheremul primariilor”.

Pana una alta, adica pana la Marea Curatenie Nationala, ministrul Borbely a profitat de ocazie pentru a-i invita pe romani sa ia parte vineri si sambata la inca o Mare Debarasare; ce-i drept pana acum ea a fost mai degraba “mica”: bucurestenii nu s-au indurat sa scape de vechiturile electrice si electronice decat la un nivel de 1 kg/locuitor. Acum insa, este totusi prima oara cand actiunea se organizeaza si in mediul rural.

E atata nevoie de miscarea asta, incat orice pas inainte, indiferent de marime, e binevenit. Pe unii dintre pasii astia suntem siliti sa-i facem – bine si asa, pana la urma, pentru ca, altfel, cine stie cand si daca ii faceam; asa, inhamati, alaturi de alte 26 de tari, la caruta politicilor de mediu ale Uniunii Europene, trebuie, vrand-nevrand, sa mergem si noi in directia aceea.

Alti pasi ii fac, de bunavoia lor, ONG-urile (organizatiile neguvernamentale) de mediu: tot mai multe, tot mai eficiente, cu planuri tot mai bine gandite – serios, in privinta asta chiar am inaintat mult, din anii 1990 si pana acum. Unele dintre ONG-urile astea fac o treaba excelenta, intr-adevar.

Pentru anul 2010, ne-am propus sa ne aducem si noi obolul, asa ca descopera.ro a devenit partener media al unui astfel de proiect: Revolutia Eco. Autorii lui: Verde Crud Media

Daca, pana acum, despre Verde Crud stiam ca e un ONG asociat unui  site cu orientare ecologista, de acum e mult mai mult de aflat. Proiectul lor, Revolutia Eco, a debutat saptamana trecuta si e ceva… ce sa zic? E MARE! Mare de tot!

Pe mine personal, m-a impresionat prin amploare – cu adevarat o actiune vasta, cu multe obiective ambitioase – si prin originalitate: buna idee, intr-adevar, sa faci “lectiile de ecologie” sub forma unor spectacole, strecurand invatamintele in chip subtil, cu ajutorul glumei, al cantecului, al jocului… E ceva care nu se face indeajuns de des, desi e cea mai buna modalitate de a ajunge la mintile unor copii crescuti intr-o cultura a divertismentului si pentru care niste simple prelegeri “ca la scoala” n-ar fi eficiente. Asa, cu filme, cu expozitii de fotografii, cu concursuri, cu un show vesel care spune ceea ce e de spus in chip hazliu, lucrurile sunt incomparabil mai usor de inteles, de acceptat si de asimilat.

Concret, lucrurile se desfasoara asa: un grup de copii (au fost vreo 150 la prima editie) de la o scoala bucuresteana umple o sala a Light Cinema (de la Liberty Center) si acolo:

• vad un film facut de Verde Crud Media – un scurt metraj pe o tema eco, de actualitate.
• comenteaza filmul, spunandu-si parerile (erau foarte simpatici, plini de spontaneitate; n-aveau decat 11-12 ani, asa ca n-aveau nevoie de multe indemnuri ca sa vorbeasca,) sub indrumarea unor animatori priceputi, care orienteaza abil conversatia, astfel incat sa reliefeze lucrurile importante.
• capata premii pentru creatiile lor – poezii, desene, compuneri – toate pe teme “de mediu”.
• iau parte la un spectacol de improvizatie, foarte reusit; exista o trupa de improvizatori – cativa actori tineri si simpatici – dar spectacolul e unul interactiv, asa ca si si copiii “iau parte” la el, dand sugestii – mai banale sau mai nastrusnice -pornind de la care actorii improvizeaza replici si compun ad-hoc textele unor cantece (faza la care astia mici s-au prapadit de ras, fiindca improvizatorii recurgeau la tot felul de poante traznite, care ii distrau la culme pe copilasi).

Comedie-comedie, dar miza e una serioasa , iar obiectivele proiectului – ascunse sub masca rasului si a jocului – sunt si ele foarte serioase.

Se merge pe doua directii: una “imateriala” – educarea copiilor, inocularea unei conceptii de viata “verzi” (de care tare duce lipsa lumea in tara asta, sa recunoastem) si una foarte concreta si practica (si extrem de ambitioasa): unul dintre obiective este dotarea TUTUROR scolilor din Bucuresti cu containere pentru reciclarea selectiva, pana in anul 2011!

Cu aceste idei frumoase ne-au convins promotorii Revolutiei Eco sa le devenim parteneri, asa ca ne vom stradui si noi sa dam o mana de ajutor. Iar sugestiile din partea voastra sunt binevenite.

Site-ul este o resursa pentru toti cei interesati de subiectul dezvoltarii urbane durabile. Pagina de internet contine o sectiune cu informatii in domeniul legislativ si prezentarea tuturor actiunilor desfasurate in cadrul proiectului. De asemenea, vor fi puse la dispozitie o serie de materiale produse in cadrul proiectului: raport de monitorizare a institutiilor, raport de analiza media si ghid de participare publica. In cadrul site-ului este dezvoltata o platforma de comunicare directa cu cetatenii, astfel ca lansam invitatia de a reclama si de a ilustra situatii ostile dezvoltarii urbane armonioase.

Problemele marilor orase, cauzate de traficul aglomerat, disparitia spatiilor verzi, agresarea patrimoniului construit si aplicarea deficitara a legislatiei din domeniu nu mai sunt o noutate. Totusi, demersurile efective pentru imbunatatirea situatiei  sunt rare. Cetatenii nu au suficiente informatii care i-ar putea ajuta sa protejeze cladirile valoroase si spatiile verzi si  sa isi apere dreptul fundamental la un mediu curat si sanatos. In lipsa unor initiative care sa monitorizeze toate etapele prin care trec proiectele de dezvoltare urbanistica, de la stadiul de propunere  pana la implementare, situatia actuala se poate acutiza si multiplica fara cale de intoarcere. Site-ul va comunica constant activitatile din cadrul proiectului pentru a veni in intampinarea acestor probleme si a stimula interesul publicului pentru dezvoltarea urbana.

În cadrul proiectului sunt implicate orasele Brasov, Cluj Napoca, Constanta, Târgul Mures si Bucuresti. Scopul proiectului este elaborarea unui raport în care vor fi detaliate proiectele de urbanism din orasele implicate în proiect. În vederea realizării acestui studiu, membrii echipei, precum si voluntari în cadrul proiectului, vor asista la sedintele publice din cadrul institutiilor: Agentia pentru Protectia Mediului, Consiliul General  al Municipiului Bucuresti, Comisia de Urbanism, sedintele consiliilor locale, Directia de Cultură, Culte si Patrimoniu Cultural a Municipiului Bucuresti, Inspectoratul de Stat în Constructii, Directia de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, Directia Transporturi, Drumuri, Sistematizarea Circulatiei a Primăriei, Comisia Tehnică de Circulatie, Inspectie Disciplină în Constructii si respectare Reglementări.

De asemenea, va fi elaborat un studiu cu privire la metodele de participare publică a cetătenilor. Acesta va fi prezentat în cadrul unei întâlnirii între membrii administratiei publice si membrii ai societătii civile, ocazie pentru un dialog direct cu privire problemele pe care ambele categorii le întâmpină în procesele de dezvoltare urbană.

Pe de alta parte, va fi elaborata o analiza media. Se incearca astfel masurarea aparitiilor in presa a articolelor care sa analizeze fenomenul dezvltarii urbane. Raportul de monitorizare va fi lansat in cadrul unei conferinte de presa.

Concomitent, odata cu lansarea site-ului, vom incepe sa primit imagini din tara – asteptam imagini care sa prezinte cladiri de patrimoniu aflate intr-o stare precara, santiere interminabile, infrastructura rutiera deficitara, cladiri care nu respecta limitele unei zone, etc. Aceste imagini vor fi subiectul unei expozitii foto la care vor fi invitate autoritati locale, presa si organizatii non-guv.

In cadrul proiectului va fi angajat un jurist ce va acorda sprijin de specialitate tuturor cetatenilor ce vor solicita ajutor in demersurile de protejare a patrimoniului .

Vom identifica cazuri concrete ce necesita o campanie sustinuta in presa. Spre exemplu, Aqua Park. Timp de doua saptamani vom face virale, vom da anunturi in presa, vom organiza conferinta de presa si vom organiza intalniri publice de tipul unor flash moburi ori mitinguri.

Proiectul a fost gandit de arhitectul si inginerul german Werner Sobek: e vorba despre o casa inzestrata cu niste insusiri mai mult decat verzi, care definesc conceptul de triplu zero

• Este facuta din materiale reciclabile, precum sticla si otelul: zero deseuri
• Exploatarea ei genereaza emisii de carbon egale cu zero
• E complet autonoma din punct de vedere energetic, producandu-si singura energia necesara functionarii: zero consum

Pana acum, echipa lui Werner Sobek a construit sase astfel de case (toate in Germania) si are in plan o a saptea, in Franta.

In Germania s-au raspandit (ca o consecinta a crizei petrolului din 1979 ) asa-numitele case pasive, cele in care temperatura interioara e mentinuta constanta fara ajutorul unor sisteme de incalzire sau racire. Asta se realizeaza cu ajutorul unei proiectari migaloase, pe baza unor calcule sofisticate. In general, se evita ferestrele mari – prin care se pierde multa caldura iarna si intra multa caldura vara – si se folosesc straturi groase de izolant pentru pereti.

Dar, in viziunea lui Werner Sobek, traiul intr-o astfel de casa te face sa te simti de parca ai locui intr-o lada captusita cu polistiren. In contrast cu casele pasive, el si-a numit casele “active”, epitetul referindu-se mai cu seama la efectul asupra psihicului: case cu ferestre largi, cu lumina multa, case care te umplu de viata si iti invioreaza sufletul.
Iar casele lui sunt, ca aspect si conceptie constructiva, exact opusul celor pasive: au pereti subtiri si geamuri mari. Dar au in comun cu casele pasive aceeasi riguroasa proiectare, care tine seama de multe-multe detalii, astfel incat casa sa aiba impactul ambiental cel mai mic cu putinta.

Ferestrele de sticla, desi foarte mari, au trei randuri de geamuri, pentru o izolare superioara; scheletul casei e alcatuit din cadre de otel subtiri; putinul beton folosit e de un tip special, aerat prin injectarea de bule de aer, astfel incat se reduce cu 50% consumul acestui material (foarte neecologic de felul lui, din cauza cimentului, a carui fabricare presupune emisii mari de dioxid de carbon).

Si, spre deosebire de casele pasive, unde multele straturi de materiale izolante care alcatuiesc peretii sunt lipite intre ele cu adezivi deloc ecologici, facand dintr-o astfel de casa – odata dezafectata – un mare deseu toxic, asamblarea caselor triplu zero se face cu ajutorul unor bolturi din otel inoxidabil.

Aici, Werner Sobek s-a inspirat din reglementarile germane in domeniul constructiei de masini: normele prevad ca o masina trebuie sa fie reciclabila in proportie de 90%, iar arthitectul a imprumutat din industra auto conceptul asamblarii partilor componente prin suruburi si nituri.

Daca va imaginati ca asta e culmea eficientei eco, nec plus ultra in materie de constructii verzi, aflati ca se poate si mai si, limita se afla inca si mai departe: una dintre casele active construite de Werner Sobek, o casuta cu un singur nivel, e un fel de mini-uzina energetica, producand (cu ajutorul  panourilor solare si al incalzirii geotermale ) mai multa energie decat consuma, iar surplusul e virat in reteau energetica nationala.

Si cine stie cat de e verde ar mai putea deveni industria constructiilor, cat de departe vor mai fi impinse limitele proiectarii si inventiei? Sper din tot sufletul ca macar copiii nostri sa apuce vremurile cand asemenea principii vor deveni norme obligatorii in constructii.

Unii hotarasc ca, la anul, sa se lase de fumat; altii – sa-si plateasca datoriile si sa-si lichideze creditele (am si eu pe lista o hotarare de felul asta); altii – sa-si schimbe slujba cu una mai multumitoare sufleteste, sau sa petreaca mai mult timp cu familia – ma rog, fiecare cu problemele lui si cu deciziile corespunzatoare.

Dar, dat fiind ca avem, cu totii, o problema comuna si foarte mare, si anume halul in care arata locul asta in care traim – “locul” cel mare, nu cartierul, orasul sau regiunea – ma gandesc ca n-ar fi rau sa punem pe lista hotararilor de Anul Nou si unele din categoria eco – ce ziceti? Macar una.

Uite, ca sa dau un exemplu, eu am de gand sa-mi reduc drastic – da’ drastic! – consumul de pungi de plastic. M-am straduit si anul asta, cu oarecare rezultate, destul de modeste; la anu’, insa, sunt hotarata sa scap de pungile astea in proportie de cel putin 75%.

La supermarket, treaba s-a mai reglat: pungile nu mai sunt gratis, ci pe bani si esti intrebat daca vrei sau nu punga, ceea ce iti da posibilitatea sa zici ca nu;  evident, daca ti-ai adus de-acasa ceva in care sa-ti pui cumparaturile. In schimb, in piata, e de spaima; daca iei un chil de rosii, unul de ardei si altul de morcovi, te trezesti cu trei pungi de plastic, pentru ca fiecare vanzator se simte dator sa-ti puna zarzavaturile cu pricina in pungi, pe categorii. (“Noi vrem sa servim frumos clientul, doamna!”, cum mi-a zis odata un tarabagiu zelos pe care incercam din rasputeri sa-l conving ca am sacosa, nu, multumesc, chiar nu vreau punga; uite, am in ce sa pun castravetii, aici, in sacosa asta, peste ceapa. Iar el nu intelegea de ce sunt eu asa de a naibii; auzi, sa-i refuz punga, cand el sa dadea peste cap sa ma serveasca frumos!)
De fapt, ei au intentii laudabile, cei mai multi chiar doresc sa-si serveasca musterii intr-un mod (pe care il considera) civilizat. Nefericirea e ca ei nu sinchisesc foarte tare de problema poluarii cu plastic, pentru ca nu stiu foarte multe despre ea. Iar pungile astea oferite cu sutele sau cu miile pe zi, intr-o piata, nu sunt supuse nici unor taxe si nici unor interdictii.

Asta ii obliga pe cei care se sinchisesc de problema sa faca ceva, sa ia o atitudine, cat de discret.

Mie, cea mai discreta si eficienta metoda mi s-a parut, pana acum, reducerea consumului propriu de pungi, chiar cu riscul de a parea dusa cu capul bizara  in ochii vanzatorilor din piata. Nu va descurajati, insistati, pana la urma o sa inteleaga toata lumea. (Si educatia ecologica ia timp, ca si toate celelalte educatii.)

Alte hotarari… stiu si eu? Poate sa incerc sa-mi fac o mini-gradina de legume in balcon.

Anul acesta am inceput, timid, cu patru ghivece: unul cu un rasad de rosii (recolta: vreo 15 rosii mari cat aluna), altul cu ardei (recolta: 4 ardei cat nuca); unul cu capsuni (recolta: 6 capsuni) si unul in care am plantat o fasole cataratoare ciudata, dar frumoasa si comestibila (ca asta din poza – e originara de la tropice, dar s-a impamantenit si pe la noi; eu am luat seminte de la un vrej care crestea langa birtul La impinge tava – dac-asa se cheama! -  de langa Piata Sf. Gheorghe din Bucuresti ), careia nu i-a mers foarte bine, dar de la care am recoltat, totusi, un pumn de pastai (plus cateva seminte pentru la anul).

Ma gandesc ca, anul viitor, sa dau dovada de ceva mai multa indrazneala, mai ales ca intre timp am invatat – din propria experienta  – niste lectii importante, de pilda ca rosiile au nevoie de mult mai mult pamant (adica de un ghiveci mult mai mare) decat le-am dat eu anul asta, ca fasolea mea tropicala ar creste mai bine daca as semana mai putine boabe, dar le-as pune ceva mai mult pamant si oarece ingrasamant, dar, mai ales, ca gradinaritul zarzavagistic in balcon, la bloc, e, pe langa ciudat, si posibil.

Deci, cu aceste indraznete decizii de viata, am eu de gand sa pasesc in noul an. Voi?  Oricum, indiferent ce hotarari ati lua, eu va doresc un an bun, in care sa va vedeti implinite dorintele, sa va mearga treburile mai usor si mai bine si sa aveti parte de bucurii – daca nu foarte mari, macar mici si multe!