<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Green Blog &#187; Planeta la timpul viitor</title>
	<atom:link href="http://greenblog.descopera.ro/category/planeta-la-timpul-viitor/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://greenblog.descopera.ro</link>
	<description>O initiativa Descopera.ro</description>
	<lastBuildDate>Fri, 08 Apr 2011 09:58:39 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.4</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Culmea reciclarii: Medalii din deseuri pretioase</title>
		<link>http://greenblog.descopera.ro/2009/12/03/culmea-reciclarii-medalii-din-deseuri-pretioase/</link>
		<comments>http://greenblog.descopera.ro/2009/12/03/culmea-reciclarii-medalii-din-deseuri-pretioase/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 03 Dec 2009 12:52:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Mihaela</dc:creator>
				<category><![CDATA[Initiative verzi]]></category>
		<category><![CDATA[Omuletul verde]]></category>
		<category><![CDATA[Planet in the news]]></category>
		<category><![CDATA[Planeta la timpul viitor]]></category>
		<category><![CDATA[Vreau sa fiu verde!]]></category>
		<category><![CDATA[DEEE]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[metale]]></category>
		<category><![CDATA[reciclare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenblog.descopera.ro/?p=476</guid>
		<description><![CDATA[Milioanele de tone de DEEE (deseuri electrice si electronice) care inunda planeta in fiecare an sunt o mare, mare problema, iar colectarea si tratarea lor in vederea reciclarii &#8211; o mare, mare necesitate.
Cum transmiti un semnal marelui public, ca sa-l faci constient de urgenta problemei si de nevoia de a se implica? Scriind posturi de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Milioanele de tone de DEEE (deseuri electrice si electronice) care inunda planeta in fiecare an sunt o mare, mare problema, iar colectarea si tratarea lor in vederea reciclarii &#8211; o mare, mare necesitate.</p>
<p>Cum transmiti un semnal marelui public, ca sa-l faci constient de urgenta problemei si de nevoia de a se implica? Scriind posturi de <a href="http://http://greenblog.descopera.ro/2009/07/03/tu-ce-faci-cu-frigiderul-stricat/" target="_blank">blog</a> si articole, facand campanii de comunicare pe tema respectiva si implicandu-te activ in ceea ce sustii.</p>
<p>Dar iata si un “semnal” mai original: medaliile de aur, argint &amp; bronz care vor fi decernate castigatorilor la Jocurile Olimpice de Iarna din 2010 de la Vancouver, Canada, sunt realizate din metale recuperate din DEEE, mai exact din placile cu circuite integrate!</p>
<p><img src="http://img692.imageshack.us/img692/2876/medalii.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<p>Create de o artista &#8211; Corrine Hunt &#8211; si un designer industrial &#8211; Orner Arbel – medaliile cu forme inedite, unduitoare, vor fi produse de Monetaria Regala Canadiana si vor aminti tuturor ca acolo, in depozitele de echipamente electrice si electronice, zac o multime de materiale recuperabile si, prin urmare, valoroase.</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.mnn.com/the-home/recycling/blogs/e-waste-goes-olympic" target="_blank">MNN</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenblog.descopera.ro/2009/12/03/culmea-reciclarii-medalii-din-deseuri-pretioase/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Telefoanele publice &#8211; statiile de alimentare ale viitorului</title>
		<link>http://greenblog.descopera.ro/2009/11/12/telefoanele-publice-statiile-de-alimentare-ale-viitorului/</link>
		<comments>http://greenblog.descopera.ro/2009/11/12/telefoanele-publice-statiile-de-alimentare-ale-viitorului/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 12 Nov 2009 11:18:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cecilia</dc:creator>
				<category><![CDATA[Initiative verzi]]></category>
		<category><![CDATA[Omuletul verde]]></category>
		<category><![CDATA[Planeta la timpul viitor]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[masina electrica]]></category>
		<category><![CDATA[telefon public]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenblog.descopera.ro/?p=468</guid>
		<description><![CDATA[Mai foloseste cineva telefoanele publice?
Poate drept cosuri de gunoi sau WC-uri publice, la cum arata majoritatea celor ramase “in picioare” prin Bucuresti. Asta in ciuda faptului ca anul trecut au rasarit in peisaj chiar si cabine dotate cu panouri solare&#8230;
Mai isteti spaniolii: in cadrul unui proiect-eco, toate vechile cabine telefonice din Madrid vor fi transformate [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Mai foloseste cineva telefoanele publice?</p>
<p>Poate drept cosuri de gunoi sau WC-uri publice, la cum arata majoritatea celor ramase “in picioare” prin Bucuresti. Asta in ciuda faptului ca anul trecut au rasarit in peisaj chiar si cabine dotate cu panouri solare&#8230;<br />
Mai isteti spaniolii: in cadrul unui proiect-eco, toate vechile cabine telefonice din Madrid vor fi transformate in puncte de reincarcare pentru automobilele electrice. Avand in vedere ca ele sunt deja racordate la reteaua de electricitate si sunt amplasate in puncte strategice ale orasului, ideea nu e deloc rea.</p>
<p><img src="http://img4.imageshack.us/img4/5513/telpublic.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<p>Ca sa nu mai vorbim de faptul ca primarul capitalei Spaniei a afirmat ca cei care vor utiliza acest tip de masini vor putea parca gratuit in centrul orasului si vor beneficia si de o reducere a taxelor auto cu 75%. Numai de bine…</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenblog.descopera.ro/2009/11/12/telefoanele-publice-statiile-de-alimentare-ale-viitorului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Salvati padurile tropicale! Printul Charles si Sting transmit un SOS catre lume</title>
		<link>http://greenblog.descopera.ro/2009/10/02/salvati-padurile-tropicale-printul-charles-si-sting-transmit-un-sos-catre-lume/</link>
		<comments>http://greenblog.descopera.ro/2009/10/02/salvati-padurile-tropicale-printul-charles-si-sting-transmit-un-sos-catre-lume/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 02 Oct 2009 10:33:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Georgiana</dc:creator>
				<category><![CDATA[Initiative verzi]]></category>
		<category><![CDATA[Planeta la timpul viitor]]></category>
		<category><![CDATA[defrisare]]></category>
		<category><![CDATA[emisii de carbon]]></category>
		<category><![CDATA[paduri tropicale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenblog.descopera.ro/?p=403</guid>
		<description><![CDATA[Oameni din toate categoriile sociale, avand diferite meserii, s-au alaturat luptei pentru incetinirea procesului de incalzire globala. Ar fi nedrept din partea noastra sa spunem ca, iata, in sfarsit, au coborat si vedetele din palatul lor de clestar pentru a se alatura acestei lupte comune care nu tine cont de clasa sau avere. Ar fi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Oameni din toate categoriile sociale, avand diferite meserii, s-au alaturat luptei pentru incetinirea procesului de incalzire globala. Ar fi nedrept din partea noastra sa spunem ca, iata, in sfarsit, au coborat si vedetele din palatul lor de clestar pentru a se alatura acestei lupte comune care nu tine cont de clasa sau avere. Ar fi nedrept, deoarece foarte multe celebritati internationale sunt implicate in diferite campanii umanitare, cu atat mai mult cu cat prezenta lor este o garantie a succesului. Nici incalzirea globala, cu toate efectele pe care le presupune aceasta, nu a scapat atentiei vigilente a unora dintre oamenii, care pe langa faptul ca sunt celebri, le pasa de mediul in care traiesc.</p>
<p><img src="http://img121.imageshack.us/img121/8937/amazont.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<p>Cunoscutul artist Sting si-a unit eforturile cu cele ale Printului Charles pentru a salva padurile tropicale. Sting si-a pus vocea si versurile in slujba unei campanii demarate de catre Printul Charles in scopul atragerii atentiei asupra defrisarilor masive care au loc in padurile tropicale ale lumii. Cantaretul a lansat pe piata o compilatie video speciala a melodiei “Message in a Bottle”, indemnand publicul sa trimita un SOS lumii (“send an SOS to the world”) legat de starea deplorabila a padurilor tropicale.</p>
<p><object width="500" height="340" data="http://www.youtube.com/v/vS7XXzoUtpI&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/vS7XXzoUtpI&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></p>
<p>“Am scris <em>Message in a Bottle</em> in urma cu 30 de ani. Astazi, ma alatur Printului Charles si altora pentru a trimite un mesaj de SOS intregii lumi”, a declarat artistul.</p>
<p>Nu trebuie sa fii Sting pentru a face exact acelasi lucru. Este de ajuns sa intri pe <a href="http://www.rainforestsos.org/" target="_blank"><strong>site-ul creat special</strong> </a>in scopul militarii impotriva defrisarilor si<strong> sa trimti propriul tau mesaj de SOS lumii intregi!</strong></p>
<p><object width="500" height="340" data="http://www.youtube.com/v/aKDfEQMS6ng&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/aKDfEQMS6ng&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></p>
<p>Cercetatorii sunt de parere ca taierea masiva a padurilor tropicale din toata lumea este una dintre cauzele principale ale emisiilor de carbon si de gaze cu efect de sera. Ceea ce trebuie sa intelegem noi, cu totii, este ca aceste paduri atat de desconsiderate sunt “raspunzatoare” de reglarea ciclului natural al ploilor, de conservarea biodiversitatii si de captarea si depozitarea carbonului.</p>
<p>Pana in prezent, celebritati ca Vivienne Westwood, Joanna Lumley, Billy Connelly, Rod Stewart, Stephen Fry si Rory Bremner si-au anuntat suportul pentru aceasta campanie, care se va incheia cu o intalnire la nivel inalt in luna noiembrie, gazduita de catre Printul Charles.</p>
<p><object width="425" height="344" data="http://www.youtube.com/v/KcGrrBOMBiA&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/KcGrrBOMBiA&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenblog.descopera.ro/2009/10/02/salvati-padurile-tropicale-printul-charles-si-sting-transmit-un-sos-catre-lume/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Chestii verzi interesante si noi – partea I</title>
		<link>http://greenblog.descopera.ro/2009/09/23/chestii-verzi-interesante-si-noi-%e2%80%93-partea-i/</link>
		<comments>http://greenblog.descopera.ro/2009/09/23/chestii-verzi-interesante-si-noi-%e2%80%93-partea-i/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 23 Sep 2009 10:51:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Mihaela</dc:creator>
				<category><![CDATA[Omuletul verde]]></category>
		<category><![CDATA[Planeta la timpul viitor]]></category>
		<category><![CDATA[Viitorul suna bine]]></category>
		<category><![CDATA[Vreau sa fiu verde!]]></category>
		<category><![CDATA[idei eco]]></category>
		<category><![CDATA[inventii eco]]></category>
		<category><![CDATA[materiale ecologice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenblog.descopera.ro/?p=391</guid>
		<description><![CDATA[Proaspat inventate, recent lansate sau care au luat avant in ultima vreme. Utile, haioase, neasteptate, provocatoare, bizare… in orice caz, interesante. Obiecte, tendinte, idei. Acum, asteptam cu nerabdare sa le vedem si pe la noi.

Nunti “eco”, mini-consumeriste si maxi-spectaculoase, in rezervatii naturale, cu privelisti splendide . Multe parcuri nationale americane, de pilda, permit desfasurarea nuntilor, dar [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Proaspat inventate, recent lansate sau care au luat avant in ultima vreme. Utile, haioase, neasteptate, provocatoare, bizare… in orice caz, interesante. Obiecte, tendinte, idei. Acum, asteptam cu nerabdare sa le vedem si pe la noi.</p>
<ul>
<li><a href="http://www.casasugar.com/3208542?page=0,0,2" target="_blank"><strong>Nunti “eco”,</strong> </a>mini-consumeriste si maxi-spectaculoase, in rezervatii naturale, cu privelisti splendide . Multe parcuri nationale americane, de pilda, permit desfasurarea nuntilor, dar impun reguli stricte cu privire la numarul maxim de participanti si la ceea ce ai voie sau nu ai voie sa aduci si sa folosesti. Iar interdictiile se traduc in costuri mai mici si o constiinta verde mai impacata.</li>
<p><img src="http://img268.imageshack.us/img268/7072/0504wendybob032109.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<li><a href="http://www.eco-button.com/" target="_blank"><strong>Ecobutton™</strong> </a> &#8211; un mic dispozitiv destept care, atasat computerului tau, te ajuta sa economisesti energie si sa reduci astfel emisiile de dioxid de carbon. Cand pleci in pauza de masa ori la sedinta, in loc sa lasi calculatorul pornit (ceea ce fac cei mai multi utilizatori, pentru ca a-l inchide acum si a-l reporni peste o ora e enervant si plictisitor) apesi butonul si aparatelul actioneaza, facand unitatea si monitorul sa treaca in modul de functionare “eco”, in care consuma te miri ce si mai nimic. Cand te intorci sa te apuci din nou de treaba, apesi din nou butonul si totul porneste instantaneu. Software-ul lui ecobutton™ tine si socoteala energiei astfel economisite si a cantitatii de CO2 cu care ai redus emisiile. Pe termen lung, se aduna.</li>
<p><img src="http://img85.imageshack.us/img85/8793/newecobutton.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<li><strong>Conceptul de </strong><a href="http://www.supereco.com/news/2009/05/07/how-to-plan-a-staycation/" target="_blank"><strong>staycation</strong></a> . Adica o vacanta pe care o petreci acasa. Nu in casa, ci in orasul/satul tau, descoperind atractiile locale si <a href="http://www.supereco.com/news/2009/05/08/37-fresh-staycation-ideas/" target="_blank">facand multe lucruri placute</a> pe care ti-ai dorit mereu sa le faci, dar n-ai avut timp sau la care nu te-ai gandit pana acum.  Totul e sa desprinzi ideea de concediu de cea de plecare din localitate.</li>
<li><strong>Nucile de sapun</strong>. Sunt fructele unui arbore tropical (Sapindus mukorossi), utilizate timp de multe secole in Asia pentru spalarea parului, a corpului, a hainelor… pana cand au fost gonite de invazia sapunului modern si a detergentilor.</li>
<p><img src="http://img223.imageshack.us/img223/5427/nucidesapun.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<p>Acum sunt redescoperite, in cadrul amplei miscari de “reintoarcere la natura”, ca o alternativa ecologica la detergentii fabricati industrial.</p>
<p><object width="425" height="344" data="http://www.youtube.com/v/wN5w_HMvsfQ&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/wN5w_HMvsfQ&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></p>
<p>Si nu numai pentru spalatul manual: in urma cu doi ani, un tanar inginer maghiar, Levente Szabo, a castigat premiul Electrolux Design Lab 07 pentru inventia sa: <a href="http://www.gizmag.com/electrolux-design-lab-07-winners/8444/picture/40311/" target="_blank">E-Wash</a> , o masina de spalat ecologica, special proiectata pentru nucile cu pricina.</p>
<li><strong><a href="http://www.supereco.com/news/2009/05/07/sustainable-bamboo-keyboard-a-trend-to-grow/" target="_blank">O tastatura de bambus ! </a></strong></li>
<p><img src="http://img9.imageshack.us/img9/2970/bambookeyboard.jpg" alt="" width="500" height="298" /></ul>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenblog.descopera.ro/2009/09/23/chestii-verzi-interesante-si-noi-%e2%80%93-partea-i/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sa rezolvam problema geoinginereste</title>
		<link>http://greenblog.descopera.ro/2009/09/21/sa-rezolvam-problema-geoinginereste/</link>
		<comments>http://greenblog.descopera.ro/2009/09/21/sa-rezolvam-problema-geoinginereste/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 21 Sep 2009 10:54:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Mihaela</dc:creator>
				<category><![CDATA[Planeta la timpul viitor]]></category>
		<category><![CDATA[incalzire globala]]></category>
		<category><![CDATA[inginerie]]></category>
		<category><![CDATA[solutii]]></category>
		<category><![CDATA[tehnologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenblog.descopera.ro/?p=383</guid>
		<description><![CDATA[Desi s-a spus si ras-spus ca solutia la problema schimbarii climatice va trebui sa fie una politica si globala, lucrurile se misca incet. Proiecte de acorduri, negocieri, neintelegeri, acuzatii reciproce, fiecare incearca sa traga turta pe spuza lui… asa-i politica internationala si, deocamdata, amenintarea incalzirii globale se pare ca nu-i sperie suficient pe politicieni pentru [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Desi s-a spus si ras-spus ca solutia la problema schimbarii climatice va trebui sa fie una politica si globala, lucrurile se misca incet. Proiecte de acorduri, negocieri, neintelegeri, acuzatii reciproce, fiecare incearca sa traga turta pe spuza lui… asa-i politica internationala si, deocamdata, amenintarea incalzirii globale se pare ca nu-i sperie suficient pe politicieni pentru a-i sili sa ajunga la un consens.</p>
<p>Ce facem intre timp? Cum sederea in expectativa nu e o solutie constructiva, ne trebuie niste rezolvari pe termen scurt, ca sa mai castigam timp pana cand vor fi adoptate acele solutii politice globale ideale pe care toti le vor, toti le urmaresc, dar nimeni nu reuseste sa le obtina.</p>
<p><strong>Asa ca ne intoarcem la tehnologie</strong>. Propuneri de solutii vin din domeniul geoingineriei – utilizarea ingineriei la scara planetara, pentru a modifica unele dintre actualele caracteristici ale planetei, in cazul de fata concentratia de CO2 din atmosfera sau nivelul radiatiei solare care ajunge la Pamant. Si, ce e drept, nu se poate spune ca oamenii nu sunt creativi: iata cateva idei inovatoare propuse de specialistii unor renumite institutii de cercetare in domeniul tehnic. Dupa cum cred ca va imaginati, unele dintre solutii, chiar daca au fost judecate de catre experti ca “avand potential”, starnesc reactii controversate, chiar daca sunt abia in stadiul de idei.</p>
<p><strong>Generatoarele de nori</strong> sunt un fel de platforme plutitoare, inzestrate cu tuburi prin care vor arunca permanent in atmosfera vapori de apa, din care se vor forma nori ce vor limita patrunderea razelor de soare pana la suprafata Terrei.</p>
<p><img src="http://img223.imageshack.us/img223/4359/generatoaredenori.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<p><strong>Copacii artificiali</strong> (chestiile acelea care arata ca niste uriase pliciuri de muste) ar putea, in curand, sa impanzeasca mari suprafete de teren sau sa margineasca soselele. Ei ar urma sa absoarba din atmosfera mari cantitati de dioxid de carbon, iar gazul cu pricina sa fie sechestrat – adica pus la pastrare undeva sub pamant, in siguranta. Un astfel de “copac” ar putea absorbi cam o tona de dioxid de carbon pe zi, dar solutia, desi pare promitatoare, e costisitoare, data fiind amploarea problemei.</p>
<p><img src="http://img6.imageshack.us/img6/4397/copaciartificiali.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<p><strong>Recipiente cu alge</strong> ar urma sa fie amplasate oriunde se poate – pe peretii exteriori ai cladirilor si pe acoperisuri. Algele verzi ar absorbi CO2 din aer, crescand si inmultindu-se pe seama acestei abundente surse de carbon. Biomasa astfel obtinuta ar putea fi recoltata periodic; din ea s-ar fabrica biocombustibil, iar resturile ar constitui un excelent ingrasamant, util in agricultura. Pare o solutie miracol, daca reusim sa ne obisnuim cu privelistea unor cladiri acoperite cu containere transparente, pline cu o mazga verzuie. Ma rog… macar de-ar merge.</p>
<p>Ar fi o lume tare ciudata aceea in care ar putea trai copii si nepotii nostri: o lume in care marile si oceanele ar fi strabatute in lung si in lat de generatoarele de nori, pufaind din cosurile lor inalte; in care soselele n-ar mai fi marginite de plopi, cum am apucat noi, ci de turbine eoliene si arbori artificiali, iar cladirile ar fi toate verzi, ca in Orasul de Smarald din povestea Vrajitorului din Oz…</p>
<p><img src="http://img197.imageshack.us/img197/3974/orasuldesmarald.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenblog.descopera.ro/2009/09/21/sa-rezolvam-problema-geoinginereste/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Salvarea planetei? Contraceptia</title>
		<link>http://greenblog.descopera.ro/2009/09/14/salvarea-planetei-contraceptia/</link>
		<comments>http://greenblog.descopera.ro/2009/09/14/salvarea-planetei-contraceptia/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2009 11:37:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cecilia</dc:creator>
				<category><![CDATA[Planeta la timpul viitor]]></category>
		<category><![CDATA[contraceptie]]></category>
		<category><![CDATA[populatie]]></category>
		<category><![CDATA[terra]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenblog.descopera.ro/?p=379</guid>
		<description><![CDATA[Vreti sa salvati planeta de la degradare si poluare? Faceti mai putini copii. Nu este o gluma cinica, ci ceea ce propun cercetatorii de London School of Economics. Potrivit acestora, reducerea emisilor de CO2 prin intermediul unui control mai riguros (si mai extins la nivel mondial) al nasterilor ar costa de aproape cinci ori mai [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Vreti sa salvati planeta de la degradare si poluare? Faceti mai putini copii. </strong>Nu este o gluma cinica, ci ceea ce propun cercetatorii de London School of Economics. Potrivit acestora, reducerea emisilor de CO2 prin intermediul unui control mai riguros (si mai extins la nivel mondial) al nasterilor ar costa de aproape cinci ori mai putin decat prin dezvoltarea si utilizarea de tehnologii verzi.</p>
<p>Asta in conditiile in care, dupa cum arata cele mai recente estimari ale expertilor ONU, un procent de 40% din nasterile care au loc in intreaga lume oricum nu sunt programate, iar un uz mai eficient al contraceptiei le-ar  putea reduce cu 72%, facand sa scada populatia de “poluatori” la nivel mondial cu jumatate de miliard pana in 2050.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenblog.descopera.ro/2009/09/14/salvarea-planetei-contraceptia/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Resursele alternative ale Pamantului (I)</title>
		<link>http://greenblog.descopera.ro/2009/08/17/resursele-alternative-ale-pamantului-i/</link>
		<comments>http://greenblog.descopera.ro/2009/08/17/resursele-alternative-ale-pamantului-i/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 17 Aug 2009 10:29:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Georgiana</dc:creator>
				<category><![CDATA[Omuletul verde]]></category>
		<category><![CDATA[Planeta la timpul viitor]]></category>
		<category><![CDATA[energie regenerabila]]></category>
		<category><![CDATA[panou solar]]></category>
		<category><![CDATA[resurse alternative]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenblog.descopera.ro/?p=329</guid>
		<description><![CDATA[In vremuri de criza, discutiile ce vizeaza dezvoltarea energiilor alternative se intetesc. Nu ne referim neaparat la criza financiara cu implicatii si ecouri mondiale, ci la criza resurselor si materiilor prime, legate mai mult sau mai putin de schimbarea climatului.
De ce se schimba clima? Discutiile sunt inca in toi si chiar daca vina nu apartine [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>In vremuri de criza, discutiile ce vizeaza dezvoltarea energiilor alternative se intetesc. Nu ne referim neaparat la criza financiara cu implicatii si ecouri mondiale, ci la criza resurselor si materiilor prime, legate mai mult sau mai putin de schimbarea climatului.</p>
<p>De ce se schimba clima? Discutiile sunt inca in toi si chiar daca vina nu apartine in totalitate poluarii masive din ultimii 100 de ani, cu siguranta ca joaca un rol important.</p>
<p>Dupa ce secolul XX a fost numit “secolul vitezei”ca urmare a revolutiei industriale, secolul XXI vine sa aduca o alta revolutie, conform principiului cauza si efect: “revolutia verde”.</p>
<p><strong>Panourile solare</strong></p>
<p>Energia solara are marea calitate de a fi gratuita. Lucrurile se schimba insa atunci cand trecem la pasul urmator: modalitatea de captare si de inmagazinare a acesteia.</p>
<p><img src="http://img190.imageshack.us/img190/5263/panousolar.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">In practica, panoul solar are rolul de a capta si de a transforma radiatiile solare in energie non-poluanta si regenerabila. Pentru a satisface nevoile unei gospodarii, avem de ales intre panourile solare folosite la incalzit si cele care utilizeaza celule fotovoltaice pentru producerea energiei electrice.</p>
<p>Prima categorie nu constituie chiar o noutate pe piata romaneasca. Practic, traditionalul butoi cu apa instalat pe acoperisul casei sau pe terasa blocului, a fost inlocuit rapid cu o metoda mai sofisticata si mai eficace: panouri care capteaza caldura si o transfera prin intermediul tuburilor unei surse de apa. Dezavantajul unui astfel de sistem este ca poate fi folosit doar pe perioada verii, deoarece caldura soarelui este conditia principala pentru functionarea sistemului. Avantajul este ca aceasta tehnica nu costa mai nimic, in afara de instalarea panourilor (o investitie nu foarte costisitoare), este non-poluanta si nu presupune nici un fel de consum de energie electrica.</p>
<p>A doua categorie reprezinta punctul de plecare al panourilor solare inteligente din viitorul, poate, nu foarte indepartat. Inovatia in ceea ce le priveste este data de faptul ca sunt capabile sa produca energie electrica gratuita. La baza acestui sistem se afla celula fotovoltaica, care produce energie electrica in contact cu razele solare. Desigur, este vorba despre un proces mai amplu, insa intrarea in detalii ar echivala cu o adevarat lectie de chimie de nivel superior. In principiu, energia electrica este produsa de interactiunea dintre fotonii prezenti in razele solare si atomii materialelor care intra in compozitia celulei fotovoltaice. Cei care vor sa intre in miezul problemei, vor gasi informatii detaliate <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Photovoltaic_module" target="_blank">aici</a>.</p>
<p><span id="more-329"></span><strong>Panourile solare intre a fi si a nu fi</strong></p>
<p>Chiar daca in prezent avem la dispozitie o paleta larga de optiuni in ceea ce priveste modalitatea de incalzire si de asigurare a unor nevoi de baza in locuintele noastre, cred ca in viitor putem paria fara sa gresim pe energiile regenerabile.<br />
Daca ati fost pusi deja in fata unei alegeri, iata avanatajele si dezavantajele instalarii unui sistem de panouri solare:<br />
<strong>Avantaje:</strong><br />
- energia este regenerabila si gratuita;<br />
- investitia se amortizeaza in timp;<br />
- panourile solare sunt ecologice;<br />
- costul instalarii lor este suportat in proportie de 70% de statul roman;<br />
- reduceti consumul de materii prime naturale necesare incalzirii clasice;<br />
- contribuiti la reducerea emisiilor de carbon din atmosfera;<br />
- in conditii ideale, locuinta poate fi aprovizionata exclusiv de panourile solare (depinde de modul in care sunt instalate, dar pentru asta trebuie sa apelati numai la specialisti!);<br />
- pot da randament timp de aproximativ 25 de ani (oricum, pana atunci, sistemele vor fi cu mult mai performante).</p>
<p><strong>Dezavantaje:<br />
</strong>- investitia initiala va necesita si fonduri personale, chiar daca statul roman acopera o mare parte din suma;<br />
- pentru a deveni cu adevarat profitabile si pentru a obtine un randament maxim, este necesara parerea unui specialist care va indica pozitia si locul cel mai potrivit in care ar trebui instalate, pentru a obtine rezultate maxime;<br />
- ca sa obtineti cei 70% de la stat, va trebui sa treceti prin toate probele de foc ale birocratiei romanesti. Pentru a va face o idee, puteti gasi mai multe informatii despre subventia de la stat in ghidul de finantare prezent pe <a href="http://www.afm.ro/main/info_stuf/casa_verde/ghid_casa_verde.pdf" target="_blank">site</a>-ul Administratiei Fondului pentru Mediu.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenblog.descopera.ro/2009/08/17/resursele-alternative-ale-pamantului-i/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>14</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Inmormantarile eco – moda secolului XXI</title>
		<link>http://greenblog.descopera.ro/2009/07/31/inmormantarile-eco-%e2%80%93-moda-secolului-xxi/</link>
		<comments>http://greenblog.descopera.ro/2009/07/31/inmormantarile-eco-%e2%80%93-moda-secolului-xxi/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 31 Jul 2009 15:31:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Adrian</dc:creator>
				<category><![CDATA[Planeta la timpul viitor]]></category>
		<category><![CDATA[bambus]]></category>
		<category><![CDATA[inventie]]></category>
		<category><![CDATA[materiale reciclabile]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenblog.descopera.ro/?p=309</guid>
		<description><![CDATA[Nimic nu mai e cum era pe vremuri. Nici macar inmormantarile. Spre exemplu, cum ti s-ar parea ideea unui sicriu biodegradabil realizat din frunze de bananier sau bambus?
Unei companii din Colorado i se pare o idee excelenta, asa ca a lansat deja pe piata ineditele produse.

Un atare sicriu se descompune intr-o perioada de minim 6 [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div><span lang="EN">Nimic nu mai e cum era pe vremuri. Nici macar inmormantarile. Spre exemplu, cum ti s-ar parea ideea unui sicriu biodegradabil realizat din frunze de bananier sau bambus?</span></div>
<p><span lang="EN">Unei companii din Colorado i se pare o idee excelenta, asa ca a lansat deja pe piata ineditele produse.</p>
<p><img src="http://img220.imageshack.us/img220/839/cosciugeco.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<p>Un atare sicriu se descompune intr-o perioada de minim 6 luni si maxim doi ani, in functie de preferinte. Mai mult, Joanna Passarelli, directorul de marketing al companiei in cauza, sustine sus si tare ca sicriele eco sunt mult mai bune pentru mediul inconjurator decat incinerarile. O motivatie care a prins puternic la public, in special in comunitatile islamice si evreiesti. Iar daca ne gandim ca numai in trecut, compania a a avut un profit de 40.000 de dolari, asta la un pret per produs de circa 800 de euro, putem spune ca afacerea este chiar una de succes. Poate chiar moda noului secol.</p>
<p></span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenblog.descopera.ro/2009/07/31/inmormantarile-eco-%e2%80%93-moda-secolului-xxi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>9</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un laser italienesc extrage hidrogenul din apa</title>
		<link>http://greenblog.descopera.ro/2009/07/29/un-laser-italienesc-extrage-hidrogenul-din-apa/</link>
		<comments>http://greenblog.descopera.ro/2009/07/29/un-laser-italienesc-extrage-hidrogenul-din-apa/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 29 Jul 2009 14:53:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alex</dc:creator>
				<category><![CDATA[Planet in the news]]></category>
		<category><![CDATA[Planeta la timpul viitor]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[hidrogen]]></category>
		<category><![CDATA[laser]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenblog.descopera.ro/?p=301</guid>
		<description><![CDATA[O echipa de cercetare italieneasca a dezvoltat o tehnica ce va putea fi folosita in productia de combustibil &#8220;verde&#8221; din apa. Metoda descoperita de cercetatorul Roberto Bini si de colegii sai din cadrul Laboratorului European de Spectroscopie Nelineara – Universitatea din Florenta, foloseste lasere pentru a produce hidrogen din apa sub presiuni foarte mari.


Niciun alt agent [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div><span lang="EN">O echipa de cercetare italieneasca a dezvoltat o tehnica ce va putea fi folosita in productia de combustibil &#8220;verde&#8221; din apa. Metoda descoperita de cercetatorul Roberto Bini si de colegii sai din cadrul Laboratorului European de Spectroscopie Nelineara – Universitatea din Florenta, foloseste lasere pentru a produce hidrogen din apa sub presiuni foarte mari.</span></div>
<div></div>
<div></div>
<div><span lang="EN">Niciun alt agent chimic nu este implicat in proces – solventi, catalizatori sau initiatori radiali. Acest lucru este foarte important, deoarece inseamna ca la finalul procesului nu raman substante ce ar trebui separate, tratate sau eliminate. Ca rezultat, costurile sunt reduse, iar impactul asupra mediului este inexistent.</span></div>
<div></div>
<div></div>
<div><span lang="EN">Punctul de plecare al tehnicii este iradierea apei cu ajutorul unui laser. Lumina excita moleculele de apa, care produc radicali hidroxili si atomi de hidrogen. Aceasta separare dureaza de obicei numai cateva miliardimi de secunda inainte ca partile sa se recombine, insa echipa din Florenta a gasit o cale sa rezolve aceasta problema. Expertii au inteles ca aplicand tratamentul cu laser in conditii de presiune mare – aproximativ 1.000 atmosfere, separarea dureaza mai mult. Acest lucru inseamna ca reactorii iradiati sub presiunea mare pot fi folositi pentru o serie de procese chimice, inclusiv generarea de hidrogen pentru a-l folosi pe post de combustibil.</span> </div>
<p> <br />
<img src="http://img9.imageshack.us/img9/5665/hydrogenfuelgreenage.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<p>Potrivit lui Bini, deoarece laserul foloseste radiatie aproape ultraviolet, lumina soarelui ar putea fi, teoretic, folosita pentru obtinerea de rezultate similare. In prezent, aproximativ 96% din hidrogen provine din surse neregenerabile, precum carbonul sau hidrocarbonul si numai 4% ne parvine din apa. Procesul proaspat descoperit mai necesita munca si cercetare, dar creatorii sai sunt optimisti cu privire la dezvoltarea sa viitoare.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenblog.descopera.ro/2009/07/29/un-laser-italienesc-extrage-hidrogenul-din-apa/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>32</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Padurea din gradina ta</title>
		<link>http://greenblog.descopera.ro/2009/07/27/padurea-din-gradina-ta/</link>
		<comments>http://greenblog.descopera.ro/2009/07/27/padurea-din-gradina-ta/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 27 Jul 2009 08:26:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Mihaela</dc:creator>
				<category><![CDATA[Omuletul verde]]></category>
		<category><![CDATA[Planeta la timpul viitor]]></category>
		<category><![CDATA[agricultura]]></category>
		<category><![CDATA[alimente modificate genetic]]></category>
		<category><![CDATA[gradina]]></category>
		<category><![CDATA[padure]]></category>
		<category><![CDATA[plante]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenblog.descopera.ro/?p=298</guid>
		<description><![CDATA[Ce idee super! Incerc sa va spun pe scurt, desi tot lung o sa iasa, fiindca treaba e foarte complexa. Se porneste de la traditia, aproape disparuta azi, a utilizarii practice a resurselor padurii si de la ideea comuna ca multi oameni sunt interesati de gradini in care si-ar dori sa cultive nu numai flori, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Ce idee super! Incerc sa va spun pe scurt, desi tot lung o sa iasa, fiindca treaba e foarte complexa. Se porneste de la traditia, aproape disparuta azi, a utilizarii practice a resurselor padurii si de la ideea comuna ca multi oameni sunt interesati de gradini in care si-ar dori sa cultive nu numai flori, ci si vegetale comestibile.<br />
Exista de altfel, o tendinta, din ce in ce mai raspandita in Occident, de a incuraja oamenii sa-si cultive propriile legume si fructe, scapand astfel de hrana plina de pesticide, modificata genetic sau carata de la mari distante, cu consecintele poluante pe care le cunoastem.</p>
<p>Bun. Avem deci cateva idei pline de miez care, imbinate cu maiestrie, au nascut un nou concept, ce poate fi rezumat cam asa: vrei o gradina in care sa-ti cultivi de-ale gurii? Fa-ti-o sub forma de padure! E mai productiva si mai usor de intretinut.<br />
De fapt, e vorba despre o combinatie &#8211; verde, luxurianta si bogata – de padure, gradina si livada. Copacii sunt, in general, pomi fructiferi, tufisurile fac si ele fructe comestibile, iar la baza cresc tot felul de plante ierboase bune de mancat.</p>
<p><img src="http://img248.imageshack.us/img248/4841/forestgarden.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<p>In engleza, o astfel de alcatuire poarta numele de forest garden; forest (padure) deoarece cuprinde o comunitate de arbori – trasatura distinctiva a padurilor – in jurul careia se structureaza ecosistemul &#8211; si este etajata pe verticala, ca orice padure; iar garden (gradina) pentru ca implica o intentie si o actiune constienta si planificata din partea omului: e facuta de om, plantata de om, la fel ca o gradina obisnuita.<br />
Nu stiu cum i-am putea zice pe romaneste; gradina forestiera? Nu-mi place cum suna, e cam barbar. O sa-i zic gradina-padure; asta suna chiar frumos, e ca dintr-o poveste.</p>
<p><span id="more-298"></span> <strong>Cuvinte-cheie, in cadrul acestui concept:</strong></p>
<p><em><strong>Permacultura</strong></em>: e vorba de o comunitate de plante sadite acolo ca sa creasca permanent, sa ramana acolo de la un an la altul, nu de o cultura care sa fie eliminata complet cu prilejul recoltarii, asa cum facem cu graul, porumbul sau floarea-soarelui, pe care trebuie sa le semanam din nou, in fiecare an.<br />
<strong><em>Plante perene</em></strong>: sunt cele care rezista de la un an la altul, fie ca raman la suprafata – asa cum sunt arborii -, fie ca isi pierd partile aeriene in cursul iernii, dar rasar din nou, singure, in fiecare primavara, fara a fi nevoie sa fie semanate din nou. O gradina-padure se bazeaza in primul rand pe plante perene, spre deosebire de o gradina de zarzavaturi obisnuita, constituita mai ales din specii anuale sau bienale.<br />
<strong><em>Policultura:</em></strong> mai multe specii cultivate impreuna pe acelasi teren (spre deosebire de monocultura, concept specific agriculturii moderne intensive &#8211; un lan de grau sau o tarla numai cu porumb).<br />
<strong><em>Plante polivalente</em></strong>: fiecare planta contribuie la succesul ansamblului indeplinind mai multe functii.<br />
<strong><em>Culturi asociate</em></strong>: cultivarea simultana, pe acelasi teren, a mai multor specii de plante comestibile care, ca sa zicem asa, se inteleg bine intre ele, respectiv fiecare dintre ele beneficiaza de pe urma prezentei celorlate in ceea ce priveste resursele solului, controlul daunatorilor etc.<br />
<strong><em>Etajare</em></strong>: o padure e caracterizata printr-o dispunere pe mai multe niveluri -  in sol cresc anumite specii, la suprafata lui, pana la o inaltime de cateva zeci de centimetri, alte specii; apoi arbustii, ceva mai inalti; stratul superior e constituit din coroanele copacilor. In functie de alegerea plantelor, se pot obtine chiar sapte niveluri si fiecare dintre ele are o productie specifica, ofera anumite resurse. Astfel, o padure e mult mai productiva decat o gradina obisnuita, caci productia ei e esalonata pe verticala pana la mare inaltime, terenul fiind astfel utilizat mai eficient.</p>
<p>Deci, o gradina-padure imita structura unei paduri naturale, in incercarea de a obtine abundenta de resurse caracteristica acestor paduri; in plus, maximizeaza productivitatea printr-o alegere atenta a plantelor (cel mai important lucru!), astfel incat acestea sa se “inteleaga bine” intre ele si sa se potenteze reciproc. Dar, desi alegerea plantelor e cel mai important lucru atunci cand proiectezi o astfel de gradina-padure, de fapt gradinarii cu pricina tin seama si de ciupercile care vor creste acolo, si de animale – pentru ca si ele au rosturile lor: contribuie la formarea solului, la controlul daunatorilor etc. Oricum, proiectarea unei astfel de gradini implica intelegerea profunda a modului in care “functioneaza” o padure, a retelei complexe de legaturi prin care toate formele de viata dintr-o padure interactioneaza intre ele si cu mediul fizic. Cu alte cuvinte, implica niste cunostinte avansate de ecologie forestiera.</p>
<p><img src="http://img258.imageshack.us/img258/5789/plantegradina.jpg" alt="" width="500" height="298" /></p>
<p>In multe regiuni rurale din zonele calde ale Asiei, Americii de Sud si Africii exista, de secole, asemenea petice de padure, unde cresc de-a valma arbori cu fructe comestibile, plante ierboase si tufisuri utile si ele omului, iar printre plante – si hranindu-se cu ele – sunt crescute si niste animale domestice. In schimb, in zonele temperate, oamenii au tins mai degraba, in ultimele secole, spre o separare organizata, pe caprarii, a lucrurilor: aici e livada, dincolo e gradina, tarlaua asta o plantam cu grau, pe cealalta cu sfecla si tot asa. Dar se pare ca e momentul pentru o schimbare.</p>
<p>Conceptul de padure-gradina adaptata zonelor temperate a fost lansat, in anii ’60, de un horticultor britanic numit Robert Hart care, in curtea casei sale din Anglia, a reusit sa infiinteze, pe numai 500 mp, o astfel de minunatie superproductiva. De atunci, ideea i-a sedus pe multi, iar conceptul a evoluat, devenind subiectul unor cercetari stiintifice si al multor lucrari de specialitate.<br />
Daca va intereseaza ideea, exista, pana la cartile de specialitate, cateva site-uri unde puteti afla destule informatii interesante, pe care le puteti accesa <a href="http://edibleforestgardens.com/" target="_blank">aici</a>, <a href="http://www.motherearthnews.com/Organic-Gardening/2007-08-01/Plant-Edible-Forest-Garden-Permaculture.aspx" target="_blank">aici</a> sau <a href="http://www.nofa.org/tnf/sp02/supplement/edible.php" target="_blank">aici</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenblog.descopera.ro/2009/07/27/padurea-din-gradina-ta/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

