O privire atenta si obiectiva asupra planetei ne arata ca lucrurile au depasit cu mult starea in care putem spune ca este „Grav”. Este foarte grav. „Supa” de plastic care pluteste numai in Oceanul Pacific are o suprafata dubla fata de cea a Statelor Unite ale Americii. In anul 2004, insula de gunoi plutitor din ocean cantarea 3 milioane de tone, adica de 6 ori mai mult decat intreaga cantitate naturala de plancton. Anual, peste 1 milion de pasari si peste 100.000 de mamifere marine mor intoxicate cu plasticul aruncat inconstient in ocean de catre oameni. Zoologii au descoperit seringi, brichete si periute de dinti in stomacul a numeroase cadavre de pesti, pasari sau mamifere.

Un raport din anul 1998 arata ca numai in SUA sunt produse circa 220 de milioane de tone de gunoi solid. Cum se traduce asta? Fiecare american produce minim 2,5 kilograme de reziduuri in fiecare zi. 315 milioane de computere au fost aruncate in anul 2004 numai in Statele Unite, iar numarul a crescut de atunci. Asta inseamna 220 de milioane de tone de reziduuri electronice. Si chiar daca 80% dintre acestea iau calea Chinei, Taiwanului, Indiei si Pakistanului, restul de 20% sfarsesc aruncate undeva pe solul nord-american.

Sa ne indreptam atentia si asupra Rusiei. Stiti cate gropi de gunoi se afla in jurul Moscovei, spre exemplu? Peste 50, si fiecare dintre ele ocupa o suprafata imensa, cu mult peste suprafata unui teren de fotbal. In fiecare zi sosesc peste 250 de camioane cu reziduuri la fiecare dintre ele. Iar daca ne gandim ca multe contin reziduuri din spitale (sisteme de transfuzii folosite, seringi, medicamente expirate si chiar membre amputate) ori chimice (obiecte ce contin mercur, neoane, substante chimice extrem de periculoase rezultate in urma proceselor chimice), ne putem face o idee asupra dezastrului natural care ne asteapta.

Exista, insa, vreo cale sa nu mai producem atata gunoi?

5. Raspandirea bolilor: odata cu incalzirea accelerata a tarilor din nord, o serie de insecte purtatoare de virusi si microbi vor migra inspre nord, impreuna cu propriul bagaj mortal. Sa nu uitam ca in multe tari din lumea a III-a, malaria nu a fost complet eradicata.

4. Ape din ce in ce mai calde si mai multe uragane: cum temperatura Oceanului Planetar creste in fiecare an, va creste, in mod direct, si incidenta uraganelor care vor deveni mai frecvente si mai devastatoare decat cele din prezent. Dovada ca lucrurile stau asa sunt fenomenele meteo extreme din anii 2004-2005.

3. Asaltul secetei si al valurilor de caldura: cu toate ca unele zone de pe Terra vor deveni tot mai umede si ploioase din cauza climei data peste cap de incalzirea globala, alte zone vor suferi dramatic de pe urma secetei prelungite si a valurilor de caldura. Africa va suferi cel mai rau, in timp ce Europa se va confrunta cu perioade de seceta nemaiintalnite pe “batranul continent”. Apa a ajuns deja o comoara rara in Africa, iar conform estimarilor expertilor din cadrul Intergovernamental Panel of Climate Change, incalzirea globala va duce la izbucnirea razboaielor pentru resursele de apa ale omenirii.

2. Consecinte economice: toate efectele incalzirii artificiale a climei vor duce la probleme economice grave in majoritatea tarilor de pe mapamond. Uraganele vor provoca pagube de miliarde de euro, iar bolile vor duce la scumpirea scapata de sub control a tuturor medicamentelor. Agricultura si cresterea animalelor vor avea serios de suferit de pe urma aridizarii solului, ceea ce va duce la cresterea incredibila a pretului alimentelor.

1.Topirea ghetii de la poli: fenomenul topirii calotelor Antarctice si Arctice este un proces care ascunde la randul sau patru mari pericole pentru omenire :

- In primul rand va creste nivelul marilor si oceanelor. Gheata de la ambii poli insumeaza o cantitate de 5 773 000 mile patrate de apa capsulate sub forma ghetii. Conform Ice Data Center, daca toata gheata se va topi, nivelul marilor va creste cu 71 de metri. Tradus pentru Romania, ar insemna ca Dobrogea, Delta si jumatate din Baragan vor fi inghitite de apa, Marea Neagra urmand a se intinde pana la orasul Urziceni.
- Topirea gheturilor va duce si la dezechilibrul ireversibil al tuturor ecosistemelor de pe Terra. Ghetarii sunt alcatuiti din apa dulce, iar toata aceasta apa dulce revarsata in Oceanul Planetar, va desaliniza apa tuturor marilor si oceanelor. Acelasi proces de desalinizare va deregla curentii oceanici care au rolul de a regla temperatura la nivel planetar. Curentul Gulfstream din Atlantic va circula haotic aruncand intr-o noua era glaciara nord-estul Americii si Canadei, precum si Europa de Vest.
- Cresterea temperaturilor din Arctica si Antarctica va duce la schimbarea dramatica a peisajelor si ecosistemelor din aceste regiuni. Multe specii de animale vor disparea.
- Cel mai periculos efect este cel legat de cresterea radiatiei solare resimtita pe Terra. Calotele glaciare de la poli sunt niste suprafete imense de gheata care reflecta lumina solara si radiatiile ultraviolete, inapoi in spatiu. In acest fel planeta este deopotriva “racorita” si protejata de radiatiile periculoase. Daca calotele glaciare dispar, singurul care va reflecta intensitatea periculoasa a razelor solare va fi oceanul planetar. Cum apele sale sunt mai inchise la culoare decat albul curat al ghetii, vor absorbi si inmagazina mai multa caldura, amplificand si mai puternic incalzirea globala.

Suntem, oare, pregatiti pentru ceea ce va urma? Vom sti sa combatem efectele propriilor noastre actiuni care acum se intorc impotriva noastra, asemenea unui bumerang? Ramane de vazut.

Iar oamenii se indreapta cu pasi repezi spre acest prag. Pana acum, am adaugat aproximativ 520 miliarde de tone de carbon in atmosfera terestra. Cu un ritm estimat la noua miliarde de tone pe an – un numar aflat in crestere constanta din 1850 incoace – incalzirea planetara devastatoare se poate manifesta in numai o jumatate de secol.

Este semnalul de alarma “tras” intr-o noua lucrare a revistei “Nature”, care, alaturi de alte publicatii stiintifice, ofera o optica mai simpla asupra problemei schimbarilor climatice. Ideea pe care o avanseaza aceste lucrari estea aceea ca trebuie sa ne concentram asupra cantitatii de carbon eliberata in aer ca asupra unei chestiuni economice, astfel incat sa modelam felul in care fortele legislative privesc problema. Trebuie sa intelegem ca fiecare tona de dioxid de carbon pe care o urcam in cer foloseste o tona de capacitate atmosferica. Reducerea constanta si graduala a emisiilor timp de 50 de ani de acum inainte este mult mai ieftina, mai usoara si mai putin traumatizanta decat permiterea cresterii lor in urmatorii 15 ani, pentru a incerca apoi reducerea violenta pe parcursul a 35 de ani.

Eforturile anterioare de combatere a schimbarilor climatice au incercat sa identifice “nivelul corect” de stabilizare spre care sa tinteasca. Legislativele au incercat sa ticluiasca scenarii prin care sa demonstreze ca populatia lumii ar trebui sa incerce sa limiteze concentratia de dioxid de carbon intre 350 si 550 parti la milion. Pe langa complexitatea stiintifica a intelegerii acestui numar, natura aproape ezoterica a acestui concept a transformat problema climatica in ceva dificil de comunicat popoarelor lumii.

Ce incearca sa demonstreze noile lucrari este ca in lipsa unor schimbari a politicii de mediu, clima va suferi transformari dezastruoase si poate chiar ireversibile intre 20 si 40 de ani de aici inainte. Altfel spus, daca emisiile nu vor incepe sa scada foarte curand, dezechilibrele climatice foarte severe vor forta luarea unor masuri costisitoare de adaptare si ar putea necesita chiar curatarea aerului prin indepartarea activa de CO2 din atmosfera. Reducerea nivelului de emisii va presupune o schimbare radicala a modului in care omenirea exploateaza combustibilii fosili. Daca prima mie de miliarde de tone de combustibili bogati in carbon a putut fi intrebuintata cu ramificatii acceptabile asupra mediului si a vietii, o a doua mie s-ar putea dovedi dezastruoasa in acest sens. Si se pare ca nu este cazul sa devenim optimisti cu gandul la o epuizare a resurselor, caci, conform unor specialisti, nu mai putin de sase mii de miliarde de tone de combustibili fosili mai pot fi exploatati din subsolul terestru. Ce va fi?

Eco-moda: posete naturale pentru doamne iubitoare de mediu

Oamenii trebuie sa devina hobbiti pentru a mai salva Terra

+ in sfarsit, dupa modelul oraselor europene, de ceva vreme in cateva sectoare din Capitala au rasarit eco-pubele pentru hartie, sticla, plastic & gunoi nereciclabil. Am aruncat un ochi de curiozitate, in cursul saptamanii trecute, prin cele amplasate pe 13 septembrie, Drumul Taberei si la Titan. Absolut toate erau goale, desi amici de-ai mei care locuiesc prin cartierele cu pricina m-au asigurat ca recipientele se afla acolo de cateva saptamani. Bunul-simt si respectul de mediu se pare ca nu sunt caracteristici innascute la romani. Insa ele pot fi educate si cultivate – dupa cum, probabil, la fel s-a intamplat si in statele mai “avansate” pe care le invidiem pentru curatenia si eco-optimizarea lor.

Desigur, asta se face printr-o ampla campanie nationala, prin amenzi si recompense – ceea ce, la o prima vedere, poate parea deplasat, o actiune concordanta sintagmei “tara arde si baba se piaptana”. Paradoxal insa, mai toate mintile luminate din economie, de la manageri si CEO la analisti, subliniaza ca in conditiile actuale (recesiune, criza economica etc.), a fi eco inseamna a fi (mai) eficient.

Ok, veti spune… Fiecare parte implicata in conflict are dreptatea ei, iar argumentele pro si contra sunt in egala masura capabile sa ne convinga. La o prima vedere! De fapt, lucrurile stau mult mai rau. Auzim tot timpul expresia „echilibru natural” fara a constientiza valoare unei asemenea afirmatii. Pur si simplu, nu constientizam faptul ca intreaga planeta sufera deja o transformare masiva tocmai din cauza acestui dezechilibru provocat 100% de om. Vi se pare exagerat? Atunci va rog sa cititi cu atentie statisticile urmatoare:

• Primii iepuri (24 de exmplare) au fost introdusi in Australia in 1859. 100 de ani mai tarziu, numarul acestora atingea 600.000.000. Ecologistii australieni vorbesc astazi de un genocid ecologic.
• Iepurii sunt vinovati de disparitia mai multor specii de plante si animale decat toti pradatorii din emisfera sudica la un loc. Unul din opt animale existente in Australia a disparut in ultimul secol. Singurii vinovati sunt iepurii.
• De aproximativ 50 de ani, localnicii din Australia si Africa de sud s-au vazut nevoiti sa dinamiteze dealuri intregi dupa ce acestea amenintau sa se prabuseasca din cauza milioanelor de galerii sapate de iepuri.
• O singura femela de iepure se poate reproduce de cinci ori pe an si poate da nastere la cel putin 40 de pui in aceeasi perioada de timp. O singura colonie poate ajunge la cel putin 2 milioane de membri in doar cativa ani.
• Padurile de stejar sunt amenintate cu disparitia in cea mai mare parte a emisferei nordice datorita cresterii exagerate a numarului de caprioare care se hranesc cu lastarii acestora.
• In fiecare an, mor mai multi oameni in accidente de masina provocate de impactul cu caprioare decat sunt ucisi de ursii si serpii din toata lumea.
  Recent, la caprioarele din Statele Unite ale Americii a fost observata o neurotoxina asemanatoare celei care induce boala „vacii nebune”. Aceasta este transmisibila si la om.
• Disparitia vulpilor si a altor pradatori care tineau sub control populatia soarecilor salbatici a dus la o explozie a numarului acestor rozatoare. In prezent, numarul lor nu poate fi calculat cu exactitate. Oamenii de stiinta presupun ca la fiecare locuitor al planetei exista cel putin 10 soareci.
  Invazia meduzelor in Marea Mediterana si Oceanul Indian a dus aproape de extinctie speciile de peste care erau pescuite in mod traditional. Cea mai importanta cauza? Vanatoarea excesiva a rechinilor.
• Lago Guri, Venezuela. In 1990, mai multe exemplare de maimute urlatoare au fost eliberate in acest mediu lipsit de pradatori. Numarul primatelor a crescut atat de mult incat aceasta aproape au distrus vegetatia care le asigura hrana. In schimb, copacii au inceput sa elimine o cantitate enorma de toxine pentru a se proteja. Maimutele continua sa consume frunzele toxice desi, cei mai multi dintre ei, le vomita dupa doar cateva minute.