Revolutia verde la care asistam in prezent isi are, ca orice revolutie, doctrina sa, controversele sale, obiectivele ei, limbajul ei specific si, mai presus de toate, figurile ei marcante. O asemenea figura e Josh Dorfman, care si-a propus sa raspandeasca ideile verzi apeland la la o metoda… neortodoxa.

Daca n-ati auzit pana acum de Josh Dorfman, aflati ca este un tip care, in urma cu cativa ani, a pornit o afacere cu mobila – mic mobilier de lux, fabricat in mod eco-responsabil. Dar nu prin asta a devenit el cunoscut, ci prin cartile pe care le-a publicat si prin blogul pe care l-a infiintat, denumit Ecologistul Lenes (The Lazy Environmentalist), expresie care, in cele din urma, a devenit porecla lui Josh. Azi, exista un site intreg, cu diverse in el – printre care si blogul – reflectand convingerile verzi ale Ecologistului Lenes. Lenes, dar activ, dupa cum se vede.
Cel mai recent proiect al lui Josh Dorfman este un serial de televiziune intitulat tot Ecologistul Lenes, proiect prin care omul nostru urmareste sa contribuie la salvarea planetei intr-o maniera neasteptata: nu mai apeleaza la sentimentul de vinovatie! Le spune oamenilor sa nu se mai simta prost pentru ca fac dusuri lungi sau conduc masini mari si rapide (si alimentate cu combustibil conventional, se subintelege).

Asa ii place si lui sa faca. “Imi pasa, dar sunt lenes”, zice el. “Hai sa nu ne mai simtim prost pe chestia asta.” Pentru ca exista solutii.
Read the rest of this entry »

Multe idei noi se vantura prin lume, o gramada de oameni punandu-si la contributie mintile ingenioase pentru a veni cu solutii care sa ne scoata din criza ambientala in care ne zbatem (sau ne complacem…). Am adunat, ca sa vi le arat si voua, cateva dintre gaselnitele interesante ale lumii ganditorilor verzi:

Gradinile verticale. I le datoram lui Patrick Blanc, un botanist francez inzestrat si cu  imaginatie si geniu ingineresc. El a inventat un concept original si a brevetat si infrastructura corespunzatoare: un material special – ce tine loc de sol – plus un sistem de irigatie anume proiectat, instalate pe un perete vertical; iar pe ele – o gradina. Care, in loc sa se intinda orizontal, asa cum stau, de obicei, gradinile, imbraca, neasteptat si armonios, zidurile unei cladiri. Mai ales in orase, unde lipsa de spatiu la nivelul solului antreneaza o lipsa de spatii verzi, conceptul e de nepretuit.
Numeroase cladiri din Franta si alte parti ale lumii au fost inzestrate cu astfel de “ziduri vegetale”, cum le numeste Blanc. Una dintre cele mai cunoscute realizari ale sale poate fi admirata la un  muzeu parizian (sau mai degraba pe acest muzeu): Musée du Quai Branly, (un muzeu dedicat artei primitive) unde un perete de 200 de metri lungime e acoperit de o tapiserie  vegetala.

Caramizile-ghivece sunt o solutie mai simpla pentru realizarea unei gradini verticale mai sumare: sunt blocuri ceramice prevazute cu locasuri in care pot puse plante. Inventatorii – o firma de arhitecti din SUA – le-au gandit ca pe o solutie foarte la indemana pentru a schimba complet – si intr-un spirit ecologic – aspectul unei cladiri: fixezi pe fatada veche si sterila un cadru special, cu un sistem de irigatie incorporat, plachezi totul cu caramizi noi, printre care asezi  – mai rar ori mai des, cum vrei – si asemenea caramizi-ghivece si plantezi in ele flori.

Acoperisuri verzi - o alta conceptie binefacatoare pentru orase. Acolo unde se poate, imbracarea acoperisurilor cu vegetatie aduce o bine-venita portie de oxigen aerului urban, ajuta la reducerea poluarii (absorbind dioxidul de carbon), iar acoperisurile astfel echipate nu se mai incing asa de rau vara, ceea ce inseamna mai putina energie consumata pentu racire.
In America de Nord, orasul Chicago (SUA) e campion in domeniu, dar vine tare din urma Toronto (Canada).
Conceptul de gradina pe acoperis sau de acoperis cu iarba nu e chiar o noutate, dar e putin raspandit fata de cat bine ar putea face. Asta nu inseamna ca toata lumea e incantata de idee. In luna iunie a acestui an, in Toronto a intrat in vigoare o lege conform careia orice cladire cu amprenta la sol mai mare de 2000 mp, care se va construi de acum incolo, trebuie sa aiba acoperisul imbracat cu vegetatie in proportie de 20 – 60%.
Antreprenorii de constructii n-au fost deloc multumiti, caci acesta cerinta obligatorie poate mari considerabil costul unui proiect – taman acum, in plina criza economica. Dar legea a ramas in vigoare si, incet-incet, oamenii de afaceri din constructii, ca si beneficiarii, se vor adapta – pana la urma, spre binele tuturor.

Toate viata mi-a fost sila de competitii, topuri si clasificari. Sunt atat de ireale, relative si pe alocuri chiar aberante, incat nu voi diseca aici conceptia de top sau competitie. De parca frumusetile Naturii se pot clasifica cumva…

Niste unii de prin alte tari, care incercau si ei sa-si justifice activitatea si salariile, au lansat cu mai multe luni in urma  un fel de competitie internationala struto-camilista in care au incercat sa inghesuie de-a valma sub umbrela de “Minuni Naturale ale Lumii” lacuri, munti, paduri, piramide, cascade si insule despre care se crede ca nu au fost pangarite de atingerea lui “Homo sapiens atheicus thechnologicus”.

Evident, s-au inscris si romanasii cu hartanita Delta a Dunarii si Muntii Retezatului, sperand probabil la o calificare in finala absurdului top. Cu cateva zile in urma s-au ales si cele “Sapte Minuni ale Lumii”, intre care “parintii” acestei intreceri, nu au inclus Retezatul nostru. Evident ca presa autohtona a inceput sa hauleasca a pustiu, cautand deja vinovatii pentru acesta tragedie…

Evident, dupa cum spuneam si in titlu, eu nu pot decat sa ma bucur.

  • Ma bucur ca padurile si potecile frumosului Retezat au scapat de o invazie noua de turisti care s-ar fi inghesuit precum porcii la troc sa vada noua minune a lumii, sporind tonele de gunoaie din parc lasate de alti “turisti”.
  • Ma bucur ca Muntele Dacilor a scapat de flagelul contra naturii promovat drept “turism romanesc”.
  • Ma bucur ca ursii, caprele negre, acvilele, lupii, rasii si cocosii de munte au scapat de alte si alte intalniri cu prostimea inghesuita la munte.

Am proaspat in memorie, situatia de acum cativa ani, cand Baselu in persoana intentiona sa taie o sosea prin inima Retezatului. Cu toate consecintele dezastruoase pentru Natura care ar fi izbucnit din acesta decizie mai mult decat nesabuita.

Nu ma acuzati de partizanat politic. Intreaga clasa politica care ne conduce de 20 ani este responsabila in intregime de dezastrul ecologic in care se zbate tara noastra. In acest post de blog, nu vreau decat sa multumesc lui Dumenzeu ca inca o napasta a ocolit Retezatul meu drag !

Sunt sigur ca montaniarzii adevarati, iubitorii Naturii, precum si cei care nu vor sa faca “turism ecologic” prin aducerea de mitocani in Retezat, sunt deja in asentimentul meu.
Nu voi da nici macar proverbialii ”Doi Bani” pe eventualele pareri ale pantofarilor si bolnavilor de bani si avere care ar vinde Retezatul la kilogram daca ar putea.

P. S. pentru initiati…

Retezatul este oricum o Mare Minune a Lumii, voi stiti asta. Depinde doar de noi sa o pazim de invazia neamului prost!

Va salut cu respect!

Tineti minte trei cuvinte: reciclati, protejati, salvati…
Daca nu te-ai lamurit despre ce vorbim, arunca un ochi pe filmuletul de mai jos…

Daca te-a impresionat, inseamna ca este timpul sa faci mai mult pentru tine, pentru ai tai si pentru planeta ta. Incepe de azi, ca sa fii sigur.

Mii de oameni muncesc zilnic pentru ca noi toti sa avem o viata mai buna. Societatea civila se confrunta cu putinatatea resurselor, cu lipsa voluntarilor, dar mai ales cu nepasarea celor care sunt beneficiarii efectivi ai proiectelor lor. Odata pe an Gala Societatii Civile ne ofera prilejul sa ii cunoastem si sa ii aplaudam pe acesti fantastici anonimi.

Ceremonia de premiere a celei de-a VII-a editii a Galei Societatii Civile a avut loc pe 20 mai, la Bucuresti, iar Marle Premiu a revenit Asociatiei Kogayon pentru proiectul “Stop vanatorii in parcurile nationale”. Ales din totalul de 174 de proiecte inscrise anul acesta, proiectul Asociatiei Kogayon s-a detasat de celelalte, fiind considerat cel mai bun exemplu al fortei de convingere de care poate dispune societatea civila din Romania.

Read the rest of this entry »

Page 3 of 5«12345»