In ceea ce priveste conducerea si numarul de autoritati implicate in proiect, exista la acest moment 4 Ministere cu care este semnat un acord de parteneriat: Ministerul Mediului si Padurilor, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional si Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Sunt 39 de judete confirmate si 30-40 de localitati implicate in proiect in fiecare dintre aceste judete. Mesajul pentru autoritatile locale care nu s-au alaturat inca proiectului este unul de mobilizare, pentru ca este posibil ca voluntarii sa iasa si in acele localitati, in acest caz fiind nevoie de strangerea sacilor si in acele locuri.

Pe partea de voluntari implicati, exista la acest moment mai mult de 30 000 de voluntari inscrisi pe site, inclusiv din randul companiilor partenere, care vor veni cu propriii angajati pentru a lua parte la actiunea de curatenie.

La capitolul fonduri atrase, proiectul Let`s Do It, Romania! a reusit sa atraga pana in prezent aproximativ 30% din bugetul estimat initial. Sponsorizarile se ridica la suma de 20 000 euro, bani utilizati pentru a aproviziona partial judetele cu resurse pentru ziua de 25 septembrie. Principalii sponsori ai proiectului sunt Valad, British American Tobacco, Fundatia Acvatot, Air  Liquide,   Romcarton, Linde Gas, Silnef, Caroli, Ursus. De asemenea, au fost obtinute si sponsorizari in material de curatenie (saci, manusi, masti), principalii sustinatori fiind Sanirom, Kimberly Klark, Bricostore, Cesarom, Eco-X, ANST si Saint Gobain. O lista completa a sponsorilor este disponibila pe site-ul www.letsdoitromania.ro la sectiunea Suporteri.

La capitolul cartare, aproximativ 70% din suprafata tarii a fost cartata, in urma acestei actiuni rezultand aproximativ 6500 de mormane pe Harta Deseurilor. In cazul in care vor iesi la curatenie 200 000 de voluntari, aproximativ 20 000 de tone de deseuri vor fi colectate. In plus, in peste 25 de judete se va face si colectare selectiva. Cei mai importanti parteneri  pentru gestiunea deseurilor sunt Urban, Romprest, Remat Holding, Polaris, ecovalor, Brantner.

Scenariul pentru Ziua de Curatenie Nationala arata astfel:
1.    Curatenia se va desfasura intre orele 8 si 15. Toti voluntarii sunt rugati sa se prezinte la cel mai apropiat punct de inregistrare din fiecare judet, pentru a primi informatiile despre curatenie, pentru a asculta si a semna instructiunile de siguranta, dar si pentru a semna pentru materialele de lucru primite (in cazul in care acest lucru se intampla). Lista cu punctele de inregistrare din fiecare judet este disponibila pe www.letsdoitromania.ro.
2.    Fiecare minor trebuie sa vina insotit de un adult, impreuna cu un acord parental semnat.
3.    Voluntarii sunt rugati sa vina cu o pereche de manusi groase si o rola de saci de 120 litri, in limita posibilitatilor, pentru ca nu se poate face o estimare exacta a numarului de voluntari care vor iesi la curatenie pe 25 septembrie.
4.    La finalul actiunii, voluntarii sunt rugati sa revina la punctul de inregistrare pentru a comunica rezultatul actiunii, sau sa trimita un sms la numarul primit local in acest sens.
5.    Exista si un numar de call center pentru toate intrebarile care pot sa apara: 0318 21 21 21 (Program: 10:00 – 18:00, Tarif normal în toate reţelele)

Cum te poţi implica în “Let`s Do It, Romania!”?

• Înscrie-te pentru Ziua de Curăţenie Naţională!
• Susţine Let’s Do It, Romania în social media!
• Fă o donaţie!
• Alătură-te cauzei de pe Facebook!

Cum afli noutăţi?

• Intră pe www.letsdoitromania.ro şi citeşte despre evoluţia proiectului!
• Alătură-te cauzei de pe Facebook!
• Urmăreşte-ne pe Twitter!

Ministerul Mediului, Administraţia Naţională Apele Române, SC Eco-Rom Ambalaje SA şi Asociaţia GastroMuzical Internaţional „Papa la Șoni”, cu spijinul Asociaţiei Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă (CEDD) – portalul www.MentineRomaniaCurata.ro, anunţă demararea campaniei de colectare selectivă a deşeurilor din ambalaje generate de turişti pe plaja din Vama Veche: “ Zonă liberă de PET-uri. Plaja ne roagă: MENŢINEŢI-MĂ CURATĂ!”.

Principalul obiectiv al campaniei îl reprezintă colectarea controlată a deşeurilor din ambalaje generate de către turişti pe plaja din Vama Veche.

În acest scop, SC Eco-Rom Ambalaje SA pune la dispoziţie, în mod gratuit, recipientele necesare depozitării deşeurilor. Deşeurile astfel colectate vor fi administrate corespunzător, în vederea reciclării, pentru ca mediul şi sănătatea populaţiei să fie protejate.

Prin derularea campaniei, pe lângă deservirea unei locaţii importante generatoare de deşeuri, se urmăreşte şi creşterea gradului de conştientizare cu privire la necesitatea colectării şi reciclării deşeurilor, fapt ce va determina, pe termen lung, un comportament responsabil faţă de mediu a cetăţenilor.

“Cu aderarea României la Uniunii Europene comportamentul ecologic, dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, reciclarea sau protejarea mediului înconjurător au devenit expresii cheie în multe proiecte, însă dacă ne uităm în jurul nostru la Vama Veche, constatăm cu tristeţe că aceste obiective foarte la modă rămân doar nişte vorbe-n vânt.

Dacă vrem cu adevărat o schimbare în atitudinea socială faţă de mediul înconjurător trebuie conştientizat că litoralul nu este numai un loc de divertisment, nu face parte din întrepinderea hotelurilor şi restaurantelor, ci este proprietatea tuturor şi trebuie să-l ocrotim ca atare.

Proiectul „Zonă liberă de PET-uri. Plaja ne roagă: MENŢINEŢI-MĂ CURATĂ!” iniţiat împreună cu Asociaţia Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă (CEDD) este o campanie de conştientizare şi educare în care asociaţia se implică efectiv în implemetare. Nouă  ne revine sarcina de a culege gunoiul, şi sperăm ca prin exemplul dat putem să schimbăm atitudinea întregii comunităţi.

Conştienţi de faptul că schimbarea nu se face peste noapte, prin Asociaţia „GastroMuzical Internaţional” ne angajăm într-un proiect de conştientizare şi mediatizare de lungă durată, step-by-step, începând cu schimbarea propriilor obiceiuri (consumarea băuturilor din sticlă reciclabilă în loc de peturi, colectarea selectivă, presarea deşeurilor de plastic, etc.)”

La noi, actorii nu prea au limuzine, nici eco, nici altfel, dar asta nu-i opreste sa se implice in marile probleme ale vremurilor in care traim.

Asa ca fac ceea ce stiu ei face cel mai bine: joaca. Isi pun arta in slujba unei lumi mai bune, aratand – de pe scena unui teatru – cum este si cum ar trebui sa fie marea scena a lumii in care toti suntem actori.

Vreti sa stiti ce gandeste unul dintre cei mari actori ai nostri despre poluare, deseuri, nevoia de curatenie – toate asa de acute in universul nostru national? Iata:

„Consider că această implicare este un lucru de igienă elementară. În acest moment România nu trebuie păstrată curată, Romania trebuie curăţată şi pe urmă trebuie să o păstrăm curată. Deocamdată, România este teribil de murdară, ea are o dublă murdărie.” a declarat Dan Puric, mentorul şi conducătorul companiei Passe Partout. „Mergi pe stradă şi o să vezi că gunoiul face parte din metabolismul acestei străzi, nimeni nu face nimic, pe nimeni nu-l doare. Te uiţi la un şofer cum îşi aruncă mucurile de ţigară pe fereastră sau la nişte tineri cum îşi aruncă pe autostradă cutia de suc, asta denunţă un primitivism şi o lipsă de educaţie extraordinară. Şi atunci, cum să nu sprijin o asemenea iniţiativă care clar vrea să înceapă cu ceea ce este esenţial: întâi să faci curat!”

Cum s-au gandit s-o sprijine? Printr-un spectacol. Prin educarea – cu mijloace artistice – in spiritul grijii fata de ceea ce e in jur: natura, oameni, spatiu construit…

Incercarea lor se numeste Gunoiul si ghiocelul.

Asadar:

Portalul MentineRomaniaCurata.ro şi Compania Passe Partout Dan Puric prezintă „Gunoiul şi Ghiocelul”, un spectacol-eveniment organizat sub înaltul patronaj al Ministerului Mediului şi Pădurilor. Premiera spectacolului va avea loc sâmbătă, 5 iunie, de Ziua Internaţională a Mediului, cu începere de la ora 20:00, la Sala Rapsodia a Teatrului Ion Creangă.

Spectacolul „Gunoiul şi Ghiocelul” aduce în discuţie probleme actuale legate de mediu şi reciclare într-un inedit dialog în mişcare. De-a lungul a celor peste 10 tablouri actorii Nadejda Dimitriu, Adi Nour, Petru Voicu, Petru Ciobanu, Silviu Man şi Vadim Rusu, reinterpretează în cheie gravă sau cu umor teme esenţiale ale ecologiei, propun soluţii şi acţiuni, gesturi fireşti pentru probleme majore. Regia spectacolului este semnată de către Vadim Rusu, coregrafia de către Nadejda Dimitriu, iar costumele şi scenografia de către Dana Georgescu.

„Temele majore legate de mediu, printre care  si cea a deseurilor, trebuie scoase din rapoarte oficiale şi aduse în atenţia publicului prin toate mijloacele posibile. Ne bucurăm să avem alături de noi în această iniţiativă talentul şi viziunea companiei Passe Partout Dan Puric, parteneri instituţionali ca Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu, precum şi firme şi organizaţii care ne-au susţinut: Hellenic Coca-Cola, Heineken România S.A., Asociaţia Recolamp, Asociaţia Environ, ECOTIC, REMAT HOLDING CO SRL Bucureşti, Eco-Rom Ambalaje şi Asociaţia Română pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM)” a declarat Ilie Teodor Brie, Vicepreşedinte al Centrului de Excelenţă Pentru Dezvoltare Durabilă, organizaţie coproducătoare a spectacolului.

Vreti sa-l vedeti? Puteti castiga invitatii aici

PORTALUL MENTINEROMANIACURATA.RO – Proiectul iniţiat de Centrul de Excelenţă Pentru Dezvoltare Durabilă s-a născut din dorinţa de a oferi tuturor românilor preocupaţi de problemele de mediu – simpli cetăţeni sau aleşi, oameni de media sau din sistemul de educaţie, actori economici din piaţa deşeurilor (producători, colectori, reciclatori), autorităţi publice sau structuri ale societăţii civile – o platformă interactivă de informare, formare şi comunicare în materie de deşeuri.

Proiectul este susţinut de următorii parteneri media: Metropotam, Zile şi Nopţi, Radio RFI, Trilulilu, 9AM News, Green Blog, Green Report, Port.ro, avocatnet.ro, ecofashion.ro

Sâmbătă, 22 mai, cu ocazia Zilei Internaţionale a Biodiversităţii, Comisia Europeană invită bucureştenii la expoziţia interactivă “Satul Biodiversităţii”, ce va avea loc între orele 10:00 – 18:00, în Parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR) -  în apropierea intrării dinspre Baba Novac (statuia Al. I. Cuza).

Expoziţia va cuprinde o structură cu reclamele campaniei, un chiosc cu panouri informative şi un cort în care se vor desfăşura activităţi educative interactive.

La chiosc, fiecare vizitator va avea ocazia să afle mai multe informaţii despre ce înseamnă biodiversitatea, cum ne ajută să supravieţuim, care sunt ameninţările la adresa  acesteia şi mai ales despre cum ne putem implica, fiecare în parte, pentru a o proteja.

La cortul expoziţiei sunt asteptaţi atât cei mici – care vor învăţa despre biodiversitate colorând siluetele campaniei şi plantând seminţe de plante gustoase şi decorative – cât şi cei mai mari, care sunt invitaţi să îşi verifice cunoştinţele despre biodiversitate şi să se implice efectiv în susţinerea acestei campanii prin diverse activităţi pe Facebook. Toţi participanţii vor fi recompensaţi cu premii biodiversificate.

“Satul biodiversităţii” va continua duminică, 23 mai, cu un invitat special – organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF), care se va alătura  cu o expoziţie foto dedicată unei sărbători inedite: Ziua Parcurilor din Carpaţi.

Vă aşteptăm în “Satul Biodiversitîţii” şi nu uitaţi: contăm unii pe alţii!

A fost vorba de un “fake”, o farsa lansata de site-ul Times.ro, dar una care a luat amploare: “stirea” a fost preluata si difuzata drept adevarata de presa din intreaga lume, de pana la urma, “sarmanul” guvern s-a vazut nevoit sa dea un comunicat oficial prin care sa dezminta debarcarea ajutoarelor romanesti la picioarele turistilor aflati pe luxoasele plaje din Tahiti. O gluma, cam asa este privita solidaritatea pe plaiurile mioritice.

Poate nu intamplator, Departamentul Comisiei Europene pentru Ajutor Umanitar (ECHO) a hotarat sa lanseze acum prima sa actiune de informare in Romania: “Labirintul Umanitar”, alcatuit din patru module, fiecare dedicat unui dezastru major care provoaca victime pe intreg globul: cutremure, conflicte armate, inundatii, foamete, toate ilustrate cu fotografii, inregistrari video si efecte audio.

Pentru a le oferi bucurestenilor posibilitatea de a face “o calatorie initiatica”, modulele Labirintului au fost asamblate azi (17 mai), pe Insula Trandafirilor, in Parcul Herastrau, unde jurnalistul Lucian Mandruta, de buna voie si nesilit de nimeni, s-a angajat sa experimenteze conditia de refugiat pe propria piele: sa petreaca doua zile in cortul Crucii Rosii, fara apa curenta, caldura, telefon si laptop.

“Nimeni nu e la adapost de nimic pe lumea asta. Suntem toti la voia naturii, sau la voia oamenilor mai puternici”, a declarat Mandruta, in opinia caruia tocmai capacitatea de a fi solidari ne deosebeste de animale. “Indemn tinerii sa incerce experienta voluntariatului, bucuria de a-i ajuta pe ceilalti. Este de altfel si responsabilitatea pe care o avem ca cetateni ai lumii. Iar pentru a putea cere trebuie sa si dai”.

Labirintul Umanitar poate fi vizitat pana duminica (23 mai).

Facts:

• In fiecare zi, in lume, 24.000 de oameni mor din cauza foametei; adica o persoana la fiecare patru secunde.
• Exista peste 35 milioane de persoane pe glob care au fost nevoite sa-si abandoneze casele fie din cauza dezastrelor naturale, fie a conflictelor armate.
• Peste un miliard de oameni nu au acces la apa potabila.
• Intre 15.000 si 20.000 de oameni – civili in procent de 90% – sunt ucisi sau raniti in fiecare an de explozia accidentala a unor bombe sau mine de teren.
• Cei mai multi dintre cei 15 milioane de refugiati din lume depind de ajutoarele umanitare internationale.
• In 2009, Comisia Europeana a cheltuit peste 930 milioane de euro pentru operatiuni de intrajutorare de urgenta, in afara granitelor UE. Acest ajutor a mers catre cele 20 milioane de victime ale dezastrelor naturale si conflictelor armate.
• Statele membre UE si Comisia Europeana ofera aproape aproape jumatate din ajutorul umanitar oficial acordat la nivel global.
• Programele umanitare finantate de Comisa Europeana sunt puse in act de organizatiile partenere: departamentele de asistenta ale Natiunilor Unite, Crucea Rosie/Red Crescent si ONG-uri.

În prima parte a zilei, 250 de angajaţi ai Coca-Cola HBC România, împreună cu voluntarii Tăşuleasa Social, au adunat 2.000 de saci de deşeuri de pe malurile pârâului Negrişoara. Voluntarii, însoţiţi de familiile lor, au venit din localităţile învecinate comunei Poiana Negri, dar şi din oraşe precum Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Sibiu, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Galaţi, Piatra Neamţ, Cluj, Deva, Oradea şi Chişinău. Ei au dat un exemplu localnicilor şi au strâns gunoaiele de pe o porţiune de 12 kilometri a pârâului, iar deşeurile au fost colectate selectiv.

În aceeaşi zi, 50 de elevi de la liceul din Dorna Candreni, care au participat la un program de training susţinut de Tăşuleasa Social, au mers din casă în casă şi le-au vorbit localnicilor despre efectele dezastruoase ale depozitării deşeurilor în natură. Ei au împărţit sătenilor din Poiana Negri saci pentru colectarea separată a plasticului, care vor fi predaţi ulterior unui colector local. Localnicii au primit şi un calendar pe care sunt notate zilele în care se va face colectarea. De asemenea, ei au fost anunţaţi că în schimbul sacilor cu PET-uri şi ambalaje reciclabile vor primi tichete însemnând valoarea plasticului colectat prin care vor beneficia de reducerea taxei de salubrizare, mecanism realizat în colaborare cu autorităţile locale.

La finalul acţiunii, specialiştii de la Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă au realizat o analiză a deşeurilor strânse de voluntari de pe malurile pârâului Negrişoara care a demonstrat că acestea provin din gospodăriile rurale. „Analiza de deşeuri ne-a arătat că plasticul (folii, bidoane, PET-uri) reprezintă principala sursă de poluare, iar colectarea selectivă în zonele rurale este singura soluţie de protejare a apelor“, a declarat Laura Sgârcitu, specialist în programe comunitare la Coca-Cola HBC România. „A fost un extraordinar exerciţiu de colaborare între colegii noştri, voluntarii Tăşuleasa Social şi reprezentanţii Parcului Naţional Călimani. Reprezentanţii comunităţii locale au înţeles valoarea iniţiativei şi s-au arătat dornici să susţină continuarea proiectului pe termen lung“.

Asociaţia Tăşuleasa Social, care a încercat să dovedească în ultimii ani că acţiunile de ecologizare nu sunt suficiente, s-a concentrat pe partea educaţională a proiectului. „Majoritatea râurilor de la noi din ţară sunt folosite ca sisteme de salubrizare de către cei din zonele rurale, iar puterea voluntarilor de a aduna gunoaie este mult depăşită“, a declarat Alin Uhlmann-Uşeriu, preşedinte Tăşuleasa Social. „Este mai important ca 50 de

elevi din zonă să le explice vecinilor, şi chiar familiilor lor, care sunt consecinţele aruncării gunoielor în apă. Copiii sunt foarte eficienţi atunci când au în responsabilitate să convingă pe cineva. Mai rămâne ca cei care au fost informaţi să ne ajute şi să folosească sacii pentru colectarea plasticului. Iniţiativa individuală este primul pas pentru a începe cu adevărat colectarea selectivă a deşeurilor“.

Despre Tăşuleasa Social
Tăşuleasa Social, înfiinţată în Bistriţa, în urmă cu nouă ani, şi-a propus să schimbe mentalităţile tinerilor şi să arate că aceştia doresc să se implice în probleme de mediu. Tinerii care au participat la acţiunile asociaţiei au fost pregătiţi ca, la rândul lor, să desfăşoare pe cont propriu activităţi similare. Una dintre cele mai cunoscute campanii Tăşuleasa Social a fost Verde 003, proiect la care au participat peste 2.200 de adolescenţi şi o serie de personalităţi precum Ada Milea, Marcel Iureş, Radu Naum, Amalia Enache, Cătălin Ştefănescu sau Ivan Paţaichin.

BRIGADA VOLUNTARILOR DE MEDIU este primul proiect din Romania care ofera suport cetatenilor cu spirit civic. Ei pot sesiza orice incalcare a legislatiei si orice poluare cu deseuri a mediului inconjurator. CEDD va implica in acest proiect Garda Nationala de Mediu (GNM) si Autoritatile Publice Locale (APL), Primaria / Politia Comunitara, si va functiona ca instrument de legatura intre cetateni si autoritatile mai sus mentionate, desemnate cu rezolvarea tuturor sesizarilor.

Astfel sustinem dezvoltarea spiritului civic al cetatenilor si implicarea activa a acestora in problemele comunitatii si ale societatii.

CEDD va fi un centru de receptionare a tuturor sesizarilor din partea cetatenilor cu privire la orice problema de mediu care implica deseurile. Iata si cateva exemple:

• deseuri de pe malurile raurilor sau ale lacurilor;
• gropi ilegale;
• cantitate mare de deseuri in parc/ zone de picnic/ padure/ etc.;
• persoane care arunca necorespunzator deseuri;
• deseuri din constructii depozitate ilegal;
• puteti sesiza si faptul ca o primarie nu ofera servicii de salubritate, nu implementeaza colectarea selectiva, amesteca sau arunca necontrolat deseurile;
• sau ca un salubrist nu-si indeplineste sarcinile, etc.

Oriunde in Romania se observa neregularitati in privinta deseurilor, indiferent de natura acestora, se poate face o sesizare catre autoritati prin intermediul acestui proiect. Transmiterea sesizarilor se va face prin upload direct pe site-ul www.MentineRomaniaCurata.ro la sectiunea dedicata Brigadei Voluntarilor de Mediu.
Sesizarile sunt de doua feluri:

1. generale : care nu au toate informatiile necesare pentru a fi transmise catre autoritatile locale in domeniu;
2. concrete: cu toate informatiile solicitate transmise, care vor fi comunicate autoritatilor locale.

Cine solutioneaza sesizarile?
Toate sesizarile vor fi verificate si transmise oficial catre autoritatile publice locale, compania de salubritate, politia comunitara si/ sau Garda Nationala de Mediu. In baza protocolului cu Garda Nationala de Mediu, acesta institutie va primi toate solicitarile care nu au fost solutionate de catre autoritatile publice locale, compania de salubritate si/ sau politia comunitara, si va transmite raspunsuri privind rezolvarea sesizarilor.
Toate sesizarile si rezolvarile acestora vor fi inregistrate intr-o harta dinamica a Romaniei pentru a se realiza un istoric al acestora.

Adopta o Strada – lansarea proiectului: 15 septembrie 2010

Proiectul Adopta o strada face parte din strategia CEDD de reducere a deseurilor stradale, alaturi de alte activitati specifice  studii, campanii de ecologizare, etc. Proiectul se concentraza pe atragerea populatiei si a companiilor de a se implica în actiuni concrete, periodice si eficiente de îndepartare a deseurilor stradale. Scopul principal este acela de a reduce impactul direct al cetatenilor în producerea deseurilor stradale.

Scopul secundar este acela de a constientiza cetatenii privind impactul de mediu al generarii de deseiuri pe strada  impact vizual, ecologic, economic, turistic.

Cetateni, asociatii ale cetatenilor (inclusiv asociatii de bloc), scoli (elevii între 10 – 16 ani cu avizul tutorilor legali), universitati, companii private, institutii sau organizatii publice si ong-uri se pot înscrie în program si sa adopte o portiune de strada / parc / râu / padure / lac pentru a desfasura actiuni de curatenie / ecologizare
Fiecare grup va adopta o anumita zona bine stabilita si, periodic, va desfasura activitati specifice conform unui regulament, si va raporta centralizat cantitatile colectate. Cel putin o data pe an, grupurile vor desfasura si activitatea de analiza a deseurilor colectate. Aplicarea pentru adoptie se face pe câte un an si se poate retrage în cazul în care nu se mai desfasoara activitatile prognozate.

Orice grup ce are initiativa va completa o solicitare în care va specifica zona exacta pe care doreste s-o adopte, numele persoanelor implicate (grupul minim este de 5 persoane si maxim de 15 persoane), numele organizatiei pe care o reprezinta (daca are o sigla specifica, aceasta se transmite în format electronic) si un program de desfasurare a activitatii. În mod obligatoriu, fiecare persoana înscrisa trebuie sa ia la cunostinta de masurile de securitate privind sanatatea si regulile de desfaturare a activitatii de curatenie / ecologizare.

Zona trebuie sa respecte urmatoarele criterii:

• Strada - lungime maxima de 2 km
• Parc – în totalitate daca nu depaseste 1,5 ha, sau zone bine stabilite în suprafata de maxim 1,5 ha
• Râu -  zona albiilor râurilor în lungime de maxim 2 km si cu o latime (pe un singur mal) de maxim 20 m
• Padure - în totalitate daca nu depaseste 1,5 ha, sau zone bine stabilite în suprafata de maxim 1,5 ha; se accepta doar zonele marginase ale padurilor, în special cele unde au loc activitati de agrement
• Lac – malurile lacurilor cu o lungime de maxim 2 km li cu o latime de maxim 20 m; se accepta doar zonele usor accesibile, în special cele unde au loc activitati de agrement

Deseurile permise la colectare: toate cele ce nu pun în pericol sanatatea participantilor la actiune
Deseuri nepermise la colectare: industriale, din constructii, animale moarte, vegetale, sau cele ce pun în pericol sanatatea participantilor la actiune