Dupa automatele de cafea, au venit automatele cu mancare. Dar, in vreme ce automatele de cafea au trecut de la cafea solubila instant la cafea rasnita pe loc – ceea ce e un mare castig pentru sanatatea noastra – automatele de mancare “servesc”, in proportie covarsitoare, chestii tip junk-food-cu-multe-E-uri, drept care “mancarea de la aparat” e considerata, in general, drept un substitut nesanatos  al hranei cumsecade.

Dar iata ca unii au idei mai bune de atat: o ferma din Germania, (da, o ferma, nu o firma; intervine si o firma, in cele din urma, dar mancarea e de la ferma, si asta-i important); o ferma din Germania, zic, numita Peter-und-Paul-Hof, vinde alimente proaspete, din productia proprie, prin intermediul unor automate!

Proprietarii s-au asociat cu compania Stüwer, producatoare de automate de bauturi & mancare si, impreuna, ferma si firma au pus bazele unei afaceri originale care s-a intins deja in 13 localitati din Germania. Lapte, oua, unt, branzeturi, cartofi si carnati sunt distribuite prin intermediul automatelor (special proiectate, modelul fiind numit Regiomat), la preturi foarte avantajoase pentru cumparatori, de vreme ce alimentele vin direct de la producator, fara intermediari care sa mai bage diverse adaosuri comerciale.

Initial, ingeniosii fermieri obisnuiau sa livreze personal lapte, la domiciliul clientilor, dar activitatea asta le consuma enorm de mult timp si bani (aceasta fiind una dintre marile probleme ale fermierilor de pretutindeni, atunci cand nu doresc sa vanda unui lant de supermarketuri, care plateste putin). Atunci au incercat sa incurajeze clientii sa vina sa-si ia ei insisi laptele proaspat de la ferma, ceea ce, in cele din urma, a nascut ideea autoservirii din automate.

E, categoric, o idee mare, una care satisface dorinta oamenilor de a consuma alimente proaspete, produse local si nu prea scumpe si, in acelasi timp, ofera fermierilor un sistem de distributie eficient. Bravo lor!

Volumul reziduurilor domestice eliberate an de an in biosfera a depasit un nou prag psihologic… 400 de milioane de tone. O astfel de cantitate enorma nu are cum sa nu influenteze ciclurile geochimice ale planetei. Numai carbonul organic pe care planeta noastra trebuie sa il absoarba depaseste 85 de milioane de tone pe an – dublu fata de cele 42 de milioane de tone pe care Terra le poate „inghiti” anual.

O privire atenta si obiectiva asupra planetei ne arata ca lucrurile au depasit cu mult starea in care putem spune ca este „Grav”. Este foarte grav. „Supa” de plastic care pluteste numai in Oceanul Pacific are o suprafata dubla fata de cea a Statelor Unite ale Americii. In anul 2004, insula de gunoi plutitor din ocean cantarea 3 milioane de tone, adica de 6 ori mai mult decat intreaga cantitate naturala de plancton. Anual, peste 1 milion de pasari si peste 100.000 de mamifere marine mor intoxicate cu plasticul aruncat inconstient in ocean de catre oameni. Zoologii au descoperit seringi, brichete si periute de dinti in stomacul a numeroase cadavre de pesti, pasari sau mamifere.

Un raport din anul 1998 arata ca numai in SUA sunt produse circa 220 de milioane de tone de gunoi solid. Cum se traduce asta? Fiecare american produce minim 2,5 kilograme de reziduuri in fiecare zi. 315 milioane de computere au fost aruncate in anul 2004 numai in Statele Unite, iar numarul a crescut de atunci. Asta inseamna 220 de milioane de tone de reziduuri electronice. Si chiar daca 80% dintre acestea iau calea Chinei, Taiwanului, Indiei si Pakistanului, restul de 20% sfarsesc aruncate undeva pe solul nord-american.

Sa ne indreptam atentia si asupra Rusiei. Stiti cate gropi de gunoi se afla in jurul Moscovei, spre exemplu? Peste 50, si fiecare dintre ele ocupa o suprafata imensa, cu mult peste suprafata unui teren de fotbal. In fiecare zi sosesc peste 250 de camioane cu reziduuri la fiecare dintre ele. Iar daca ne gandim ca multe contin reziduuri din spitale (sisteme de transfuzii folosite, seringi, medicamente expirate si chiar membre amputate) ori chimice (obiecte ce contin mercur, neoane, substante chimice extrem de periculoase rezultate in urma proceselor chimice), ne putem face o idee asupra dezastrului natural care ne asteapta.

Exista, insa, vreo cale sa nu mai producem atata gunoi?

…si toata lumea este fericita.

Compania aeriana All Nippon Airways din Japonia a cerut pasagerilor sai ca de la 1 octombrie sa urineze inainte de imbarcare, pentru a-si reduce greutatea corporala, si implicit, pe cea transportata de avion, transmite AFP.
Noua prevedere este testata timp de o luna pe 38 de zboruri interne pe ruta Tokyo – Sapporo – Okinawa, precum si pe patru zboruri internationale, pe ruta Tokyo – Singapore si retur. In salile de imbarcare vor exista ecrane de informare pe care va fi afisata cererea ca pasagerii sa mearga la toaleta inainte de a se urca in avion.

Potrivit purtatorului de cuvant al companiei aeriene, daca oamenii vor respecta aceasta cerinta, avionul va consuma mai putin combustibil si, astfel, se vor reduce emisiile de dioxid de carbon (CO2). Masura face parte dintr-un program experimental numit “e-flight”, ce contine numeroase initiative asemanatoare, precum inlocuirea paharelor din sticla cu cele din plastic sau folosirea lemnului reciclat.

Prea de tot! Auzim deseori in jurul nostru aceasta expresie a indignarii. Obisnuim sa o folosim noi insine atunci cand ne gandim ca cineva sau ceva a mers prea departe. De data aceasta, vinovatii suntem noi, cu totii. Si tot noi suntem cei care ne miram de cat de departe au putut merge lucrurile, in timp ce stateam cu mainile in san, minunandu-ne de nepasarea si indiferenta altora.

Daca si tu crezi ca este prea de tot si ca am intrecut orice limita, atunci participa la concursul de aruncat PET-uri la cos, initiat de catre Agentia de Monitorizare a Presei ActiveWatch, sustinuta de GreenBlog si finantata de Uniunea Europeana prin fondurile Phare.

Care este scopul acestei campanii de sensibilizare si de aducere in simtiri? Acela de a condamna comportamentele ostile si de a incuraja o conduita prietenoasa si responsabila fata de mediu. Resemnarea nu este o solutie! Chiar daca o floare nu aduce primavara, mai multe flori vor vesti cu siguranta sosirea ei.

Este necesar ca toata lumea sa constientizeze riscurile la care ne expunem prin abordarea unui comportament iresponsabil, insa speranta unui viitor mai curat sta in generatiile tinere. O educatie serioasa si o informare corecta reprezinta cea mai prolifica investitie pentru viitor. Pana in prezent, Agentia de Monitorizare a Presei ActiveWatch a organizat un concurs de eseuri pe teme de ecologie in scoli si un concurs foto menit sa aduca la lumina adevaratele probleme de mediu, asa cum multi dintre noi nu le-au vazut pana acum.

Asociatia Agentia de Monitorizare a Presei, prin misiunea ei de incurajare a implicarii tinerilor in activitati de interes comunitar, organizeaza o campanie de mobilizare a elevilor de liceu in vederea incurajarii aplicarii procedeelor de colectare selectiva a deseurilor menajere, in special a celor din plastic si hartie. GreenBlog se alatura in calitate de partener media acestei initiative laudabile.

Cupa liceelor la reciclat PET-uri

In Romania, operatiunea de colectare selectiva si reciclare a deseurilor este un procedeu aplicat insuficient si deficitar. Evacuarea necontrolata a deseurilor pune astfel in pericol mediul inconjurator si poate afecta semnificativ peisajele naturale, dar si cele urbane/comunitare.

Scopul proiectului: Prin activitatile organizate, proiectul va atrage atentia publicului tanar asupra nevoii colectarii selective a deseurilor menajere in vederea pastrarii si protejarii unui mediu inconjurator curat si sanatos. Totodata, prin implicarea tinerilor, proiectul urmareste cresterea gradului de interes si educare al acestora fata de problema colectarii corespunzatoare a deseurilor.

Concursul: Proiectul va fi organizat sub forma unui concurs de aruncare la cosul de baschet cu recipiente tip PET turtite. Colectarea va fi realizata, in prealabil, tot de catre elevi. Concursul, la care vor  fi invitate sa participe licee, va fi organizat in 8 orase din tara.

Licee si ONG-uri partenere:
1. Petrosani: Liceul Teoretic Mihai Eminescu, ONG local: club Montana
2. Slatina: ONG local Fundatia William Tyrrell – Centrul International de Voluntariat    si Resurse pentru Comunitate
3. Cluj: Colegiul Mihai Eminescu, ONG local APD
4. Iasi: Colegiul Mihai Sadoveanu, ONG local APD
5. Bacau: mai multe licee si-au anuntat participarea, ONG local Iubim Natura
6. Braila: Liceul Constantin Brancusi, ONG APD Braila
7. Tulcea: Colegiul Spiru Haret, ONG local APD
8. Constanta: mai multe licee si-au anuntat participarea, ONG local Mare Nostrum

Fiecare liceu va primii premii care constau in mingi de baschet, rugby, handbal si seturi de pubele de reciclare donate de Ecorom. Copiii se pot inscrie la profesorii coordonatori din fiecare scoala.

Reguli jucause pentru un joc serios:
Participantii vor arunca la cosul de baschet PET-urile colectate si turtite. Sub fiecare cos de baschet va fi montat un cos de gunoi, astfel incat fiecare cos valid va reprezenta cate un PET colectat corespunzator. Elevii cei mai activi in cadrul evenimentului vor fi premiati de membrii echipei de proiect. Fiecare dintre liceele implicate in competitie va primi saci de colectare. La finalul competitiei, profesorilor si elevilor implicati in activitate li se vor elibera diplome.

Despre veste, jachete si rucsacuri cu panouri solare incorporate am mai auzit; designeri avangardisti s-au gandit chiar la sutiene prevazute cu astfel de instalatii, dar inca n-au rezolvat dilema: iesim pe strada doar in sutien, ca sa bata soarele in panouri, sau purtam ceva pe deasupra – si atunci, pe unde mai intra razele soarelui?

Cu alte cuvinte, multe dintre hainele cu astfel de tehnologii incorporate sunt, deocamdata, “concepte”; unele nu sunt (inca) purtabile, dar ilustreaza preocuparile eco ale unor creatori si atrag atentia asupra problemei.

Dar, pana se mai gandesc ei, ce ziceti de asta? Cea mai eco-trendy bijuterie: un colier facut din mini-panouri solare, fotovoltaice, printre care sunt strecurate LED-uri minuscule. “Panouasele” acumuleaza energie in timpul zilei, pentru a alimenta LED-urile care, seara, se aprind si stralucesc – niste margele luminoase! 

Colierul se numeste Lux, adica “lumina” in limba latina si este creatia lui Mae Yokoyama, studenta la Universitatea din Konstfack, Suedia, dedicata studiilor de arta si design. Fara a avea un impact considerabil asupra ecologiei, colierul este un bun exemplu al modului in care putem combina utilul cu placutul si moda vestimentara cu moda…globala, sa zicem.

Page 4 of 21« First...«23456»...Last »