Pe 22 mai, de Ziua Internaţională a Biodiversităţii, bucureştenii sunt invitaţi să se biodiversifice!

Sâmbătă, 22 mai, cu ocazia Zilei Internaţionale a Biodiversităţii, Comisia Europeană invită bucureştenii la expoziţia interactivă “Satul Biodiversităţii”, ce va avea loc între orele 10:00 – 18:00, în Parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR) -  în apropierea intrării dinspre Baba Novac (statuia Al. I. Cuza).

Expoziţia va cuprinde o structură cu reclamele campaniei, un chiosc cu panouri informative şi un cort în care se vor desfăşura activităţi educative interactive.

La chiosc, fiecare vizitator va avea ocazia să afle mai multe informaţii despre ce înseamnă biodiversitatea, cum ne ajută să supravieţuim, care sunt ameninţările la adresa  acesteia şi mai ales despre cum ne putem implica, fiecare în parte, pentru a o proteja.

La cortul expoziţiei sunt asteptaţi atât cei mici – care vor învăţa despre biodiversitate colorând siluetele campaniei şi plantând seminţe de plante gustoase şi decorative – cât şi cei mai mari, care sunt invitaţi să îşi verifice cunoştinţele despre biodiversitate şi să se implice efectiv în susţinerea acestei campanii prin diverse activităţi pe Facebook. Toţi participanţii vor fi recompensaţi cu premii biodiversificate.

“Satul biodiversităţii” va continua duminică, 23 mai, cu un invitat special – organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF), care se va alătura  cu o expoziţie foto dedicată unei sărbători inedite: Ziua Parcurilor din Carpaţi.

Vă aşteptăm în “Satul Biodiversitîţii” şi nu uitaţi: contăm unii pe alţii!

Criza financiara din buzunarele si din bancile noastre nu este singura care ne ridica probleme si pentru care ar trebui sa ne ingrijoram. Un declin cel putin la fel de insemnat si in jurul caruia nu este loc de suspiciuni se intampla la nivelul biodiversitatii din batranul continent. Pierderea biodiversitatii din salbaticiile Europei este una de mari proportii, dar se afla departe de intelegerea si atentia celor mai multi dintre noi.

Nu in toate tarile europene si mai ales ale UE atitudinea fata de biodiversitate este la fel de indiferenta si chiar ostila precum cea din Romania. Sunt state care au inteles riscurile si au chiar politici serioase cu privire la sprijinirea mediului si a vietii salbatice, unde se iau masuri si se fac imbunatatiri pentru mentinerea biodiversitatii. Cu toate acestea, eforturile lor tind sa para neinsemnate in comparatie cu lehamitea generala si lipsa totala de implicare in acest domeniu, ce caracterizeaza restul tarilor europene.

Biodiversitatea nu este un moft al ambientalistilor, cum ar putea crede unii sceptici sau necunoscatori. Vorbind despre o asemenea problema, nimeni nu incearca doar sa “faca conversatie” sau sa se erijeze artificial intr-un promotor al cauzei ecologiste; fenomenul are o importanta capitala in existenta noastra.

Pierderea biodiversitatii va avea un impact negativ asupra consumului alimentar, al aprovizionarii cu apa si se va rasfrange si asupra altor servicii conditionate de ecosisteme. Pentru un profan, nu inseamna mare lucru disparitia unei specii de rozator sau de pasare, pentru ca el nu intelege mecanismul de domino al naturii. Toate sunt inlantuite in natura, la fel ca intr-un sistem economic. O veriga slabita duce la ruperea lantului, la distrugerea echilibrului. Fiecare element si pion joaca un rol esential in echilibrul natural si tocmai neintelegerea acestui fenomen naste o indiferenta extrem de paguboasa pentru salbaticie si in cele din urma, pentru noi insine.

Natura este pe cale sa-si piarda echilibrul deoarece, nu doar in Europa, ci peste tot in lume biodiversitatea este in primejdie, amenintand si supravietuirea noastra. Pentru a oferi totusi o ameliorare a lucrurilor, UE a introdus noul concept “ecosistem de contabilitate”, a carui idee de baza este aceea ca toate companiile si intreprinderile sa-si muleze activitatile si pe considerentul ecologist. Conservarea biodiversitatii nu va fi o misiune prea usoara avand in vedere schimbarile climatice, problema ce impune adaptarea multor specii la noile conditii, dar sprijinind diversitatea biologica, vom ajuta nu doar natura, cat si pe noi insine.

Ce miza poate fi mai importanta decat supravietuirea speciei?

“Natura a disparut. A disparut inainte ca noi sa ne nastem, inainte chiar ca parintii nostri sa se nasca, a disparut inaintea ridicarii piramidelor si chiar inainte de civilizarea omului. Traim pe o planeta uzata.” Erle Ellis, ecologist al Universitatii din Maryland-Baltimore County.

“Daca acest lucru ne deranjeaza, este cazul sa depasim momentul. Traim astazi in Antropocen , o epoca geologica in care atmosfera Pamantului, litosfera si biosfera sunt modelate in principal de interventia umana.

Da, natura este inca prezenta si ne mai surprinde uneori neplacut cu dezastre, insa nu se mai afla in pozitia de factor de decizie. Acum, aceasta este sarcina noastra. Nu este cazul sa invinuim natura pentru incalzirea globala, pentru ridicarea nivelului marilor, pentru extinctiile in masa sau speciile invadatoare, pentru esecurile agricole sau pentru saracie. Toate acestea stau in mana noastra.

Societatea trebuie sa invete din progresul sau stiintific cum sa explice transformarile in cazul gazelor cu efect de sera si al biosferei in perioada Antropocenului. Din studiul stiintific, din arheologie, paleo-ecologie si chiar epidermologie reiese ca oamenii au modelat in mod vizibil planeta in ultimele mii de ani. Au vanat excesiv, au defrisat excesiv si au consumat excesiv. Responsabil indubitabil al dezechilibrelor actuale, este, deci, omul. Planeta noastra este una uzata. Multumita noua, Pamantul a devenit mai fierbinte, mai despadurit si mai putin biodiversificat in timpul ultimelor milenii.

Ce este de facut acum? In primul rand, sa incetam a mai incerca sa ne salvam planeta. Este timpul pentru o ecologie “postnatura”. Postnaturalismul presupune reciclarea gunoiului nostru, gestionarea inteligenta a gunoiului lasat de bunicii nostri si asigurarea celui mai bun gunoi pentru nepotii nostri. Postnaturalismul presupune indragirea si imbratisarea naturii umane, a celei pe care ne-am creat-o noua si a naturii in care traim.

Este vremea sa ne salvam pe noi insine. Este adevarat ca preistoria este presarata cu ramasitele civilizatiilor disparute, dar Homo sapiens nu va disparea. De fapt, noi oamenii putem transforma intr-un gunoi total planeta si tot sa supravietuim. Am facut-o deja in multe sensuri. Nu ne place asa? Atunci sa incetam gunoiul. Sa folosim energie regenerabila. Sa curatam, sa reparam, sa muncim. “Nava” Pamant este garantata pentru inca multi kilometri.”, sustine acelasi Erle Ellis.

Sursa: Wired