Criza financiara din buzunarele si din bancile noastre nu este singura care ne ridica probleme si pentru care ar trebui sa ne ingrijoram. Un declin cel putin la fel de insemnat si in jurul caruia nu este loc de suspiciuni se intampla la nivelul biodiversitatii din batranul continent. Pierderea biodiversitatii din salbaticiile Europei este una de mari proportii, dar se afla departe de intelegerea si atentia celor mai multi dintre noi.

Nu in toate tarile europene si mai ales ale UE atitudinea fata de biodiversitate este la fel de indiferenta si chiar ostila precum cea din Romania. Sunt state care au inteles riscurile si au chiar politici serioase cu privire la sprijinirea mediului si a vietii salbatice, unde se iau masuri si se fac imbunatatiri pentru mentinerea biodiversitatii. Cu toate acestea, eforturile lor tind sa para neinsemnate in comparatie cu lehamitea generala si lipsa totala de implicare in acest domeniu, ce caracterizeaza restul tarilor europene.

Biodiversitatea nu este un moft al ambientalistilor, cum ar putea crede unii sceptici sau necunoscatori. Vorbind despre o asemenea problema, nimeni nu incearca doar sa “faca conversatie” sau sa se erijeze artificial intr-un promotor al cauzei ecologiste; fenomenul are o importanta capitala in existenta noastra.

Pierderea biodiversitatii va avea un impact negativ asupra consumului alimentar, al aprovizionarii cu apa si se va rasfrange si asupra altor servicii conditionate de ecosisteme. Pentru un profan, nu inseamna mare lucru disparitia unei specii de rozator sau de pasare, pentru ca el nu intelege mecanismul de domino al naturii. Toate sunt inlantuite in natura, la fel ca intr-un sistem economic. O veriga slabita duce la ruperea lantului, la distrugerea echilibrului. Fiecare element si pion joaca un rol esential in echilibrul natural si tocmai neintelegerea acestui fenomen naste o indiferenta extrem de paguboasa pentru salbaticie si in cele din urma, pentru noi insine.

Natura este pe cale sa-si piarda echilibrul deoarece, nu doar in Europa, ci peste tot in lume biodiversitatea este in primejdie, amenintand si supravietuirea noastra. Pentru a oferi totusi o ameliorare a lucrurilor, UE a introdus noul concept “ecosistem de contabilitate”, a carui idee de baza este aceea ca toate companiile si intreprinderile sa-si muleze activitatile si pe considerentul ecologist. Conservarea biodiversitatii nu va fi o misiune prea usoara avand in vedere schimbarile climatice, problema ce impune adaptarea multor specii la noile conditii, dar sprijinind diversitatea biologica, vom ajuta nu doar natura, cat si pe noi insine.

Ce miza poate fi mai importanta decat supravietuirea speciei?

19 March 2009

Avem nevoie de o resalbaticire!

Cei care au mai accesat din cand in cand pagina de stiri a site-ului Descopera.ro au putut observa o disputa acerba care razbate din toate colturile lumii prin intermediul agentiilor de presa. O disputa intre ecologistii, pe de o parte, care militeaza pentru reintroducerea pradatorilor in mediile din care au fost exterminati, si fermierii, de pe alta parte, care se tem de pagubele pe care acestia le pot produce in randul animalelor domestice.

Ok, veti spune… Fiecare parte implicata in conflict are dreptatea ei, iar argumentele pro si contra sunt in egala masura capabile sa ne convinga. La o prima vedere! De fapt, lucrurile stau mult mai rau. Auzim tot timpul expresia „echilibru natural” fara a constientiza valoare unei asemenea afirmatii. Pur si simplu, nu constientizam faptul ca intreaga planeta sufera deja o transformare masiva tocmai din cauza acestui dezechilibru provocat 100% de om. Vi se pare exagerat? Atunci va rog sa cititi cu atentie statisticile urmatoare:

  • Primii iepuri (24 de exmplare) au fost introdusi in Australia in 1859. 100 de ani mai tarziu, numarul acestora atingea 600.000.000. Ecologistii australieni vorbesc astazi de un genocid ecologic.
  • Iepurii sunt vinovati de disparitia mai multor specii de plante si animale decat toti pradatorii din emisfera sudica la un loc. Unul din opt animale existente in Australia a disparut in ultimul secol. Singurii vinovati sunt iepurii.
  • De aproximativ 50 de ani, localnicii din Australia si Africa de sud s-au vazut nevoiti sa dinamiteze dealuri intregi dupa ce acestea amenintau sa se prabuseasca din cauza milioanelor de galerii sapate de iepuri.
  • O singura femela de iepure se poate reproduce de cinci ori pe an si poate da nastere la cel putin 40 de pui in aceeasi perioada de timp. O singura colonie poate ajunge la cel putin 2 milioane de membri in doar cativa ani.
  • Padurile de stejar sunt amenintate cu disparitia in cea mai mare parte a emisferei nordice datorita cresterii exagerate a numarului de caprioare care se hranesc cu lastarii acestora.
  • In fiecare an, mor mai multi oameni in accidente de masina provocate de impactul cu caprioare decat sunt ucisi de ursii si serpii din toata lumea.
    Recent, la caprioarele din Statele Unite ale Americii a fost observata o neurotoxina asemanatoare celei care induce boala „vacii nebune”. Aceasta este transmisibila si la om.
  • Disparitia vulpilor si a altor pradatori care tineau sub control populatia soarecilor salbatici a dus la o explozie a numarului acestor rozatoare. In prezent, numarul lor nu poate fi calculat cu exactitate. Oamenii de stiinta presupun ca la fiecare locuitor al planetei exista cel putin 10 soareci.
    Invazia meduzelor in Marea Mediterana si Oceanul Indian a dus aproape de extinctie speciile de peste care erau pescuite in mod traditional. Cea mai importanta cauza? Vanatoarea excesiva a rechinilor.
  • Lago Guri, Venezuela. In 1990, mai multe exemplare de maimute urlatoare au fost eliberate in acest mediu lipsit de pradatori. Numarul primatelor a crescut atat de mult incat aceasta aproape au distrus vegetatia care le asigura hrana. In schimb, copacii au inceput sa elimine o cantitate enorma de toxine pentru a se proteja. Maimutele continua sa consume frunzele toxice desi, cei mai multi dintre ei, le vomita dupa doar cateva minute.