Acum vine marea dilema: e bine sau e rau ca avem de luptat cu doua crize in loc de una? Aparent e rau – cum sa fie bune doua necazuri in loc de unul? Dar, la urma urmelor, matematica nu-i totul, asa ca… Dupa ce m-am gandit bine, am ajuns la concluzia ca (atentie! urmeaza un cliseu) in tot raul e si un bine. Mie asa mi se pare. Criza asta economica a venit ca o lectie: grea, noua, pentru multi dintre noi, dar care, in cele din urma, s-ar putea sa ne invete ceva folositor.

Oare cand sa mai fi avut noi norocul asta – ca noroc este – ca o noua dificultate sa ne ajute sa iesim din alta? Da, stiu ca o sa va mirati, unii n-au sa fie de acord si or sa ma contrazica, dar asteptati sa adun cateva argumente si o sa vedeti ca e ceva aici, ceva la care nu ne-am asteptat, dar care ne-ar putea fi util. Unele dintre cele insirate mai jos sunt valabile si pentru noi, in Romania; altele sunt aplicabile deocamdata la altii, nu si la noi; dar aici nu vorbesc numai de noi, fiindca atunci cand e vorba despre schimbarile climatice si epuizarea resurselor, toata lumea o sa simta efectele, mai curand sau mai tarziu, mai mult sau mai putin, deci suntem oricum in aceeasi galeata. Important e ca omenirea descopera, ca pe o revelatie, ca exista o concordanta intre a-ti gospodari ca lumea resursele proprii si a gospodari la fel si resursele Pamantului. Fii verde la tine acasa si, in felul asta, poti cheltui mai putin, cam asta e mesajul. Asa ca peste tot unde te invarti dai peste solutii, sugestii, recomandari & sfaturi avand la temelie principiul constiinta verde trece prin buzunar.

In general, reducerea consumului, de care prea putini s-au sinchisit pe vremea cand cresterea economica ne incuraja sa cheltuim dezlantuit, a devenit acum nu neaparat un comportament intentionat verde, ci un comportament destept din punct de vedere al bugetului, si asta e, pentru multi oameni, un argument la care sunt mai sensibili decat la cele de tip “green living”.

• Energia: adoptarea unor solutiile energetice alternative e acum mai tentanta ca oricand, de vreme ce argumentul suprem nu mai este ca, in felul asta, contribui la salvarea planetei, ci acela ca, instaland panouri solare, mori de vant sau ce-o mai fi, iti reduci facturile la energie cu nu stiu cat la suta.
• Apa: economiile au devenit mai importante odata cu instalarea apometrelor si cu scumpirea metrului cub de apa, si abia asta e ceea ce i-a convins pe multi, mai degraba decat atentionarile si recomandarile de a economisi apa, fiindca e o resursa pretioasa si e in scadere la nivel global etc. etc.
• Dieta: am auzit de atatea ori ca reducerea consumului de carne – chiar fara a ajunge la vegetarianism – contribuie la reducerea amprentei de carbon si a efectului de sera. Dar pe cati dintre romani i-a impresionat chestia asta, sincer? In schimb, scumpirea alimentelor si cresterea costului vietii, in general, i-a impresionat pe unii destul de tare pentru a-i face sa-si reduca putin consumul de carne, fiindca nu-si mai permit atat de multa. Astept cu nerabdare niste statistici – pe care le vom avea abia anul viitor – ca sa aflu cata carne am mancat noi in 2009 fata de 2008.
• Cumparaturi en gros: unii dintre noi le faceau si pana acum, in limita posibilitatilor, dar – sa recunoastem – avem un imbold suplimentar de cand cu criza economica. Prea putini constientizau, inainte, ca a cumpara detergent intr-o punga de 6 kg e mai bine pentru mediu decat sa cumperi 6 pungi a cate un kg. Acum a aparut si o reclama care – ati vazut – pune accentul tot pe economii si nu pe binele facut mediului. Dar e un bine pentru mediu, si de asta spun ca, paradoxal si miraculos, criza economica ar putea reprezenta, pe termen lung, o binefacere pentru natura, cel putin in societatea occidentala.

Si iar ma-ntorc si zic: cine ar fi crezut ca recesiunea economica ar putea face vreun bine cuiva? Nebanuite sunt caile economiei, ale ecologiei si ale istoriei… Uneori imi vine sa spun ca James Lovelock, care a emis ipoteza Gaia, aceea care descrie Terra ca pe un superorganism urias, capabil de autoreglare, a vazut departe, dar parca tot n-a pus destul accent pe inteligenta acestui organism si pe capacitatea lui uluitoare de a-si rezolva singur problemele. Rezolvarea dura, solutia finala a Mamei Terra ar fi sa scape de noi, cei care i-am facut necazuri. Poate, cu recesiunea, a vrut sa ne mai dea o sansa?

Criza economica pare anume facuta ca sa ne trezeasca din frenezia noastra consumerista, nepasatoare si frivola. E trist ca a fost nevoie de asta, dar e o lectie. Eu asa cred, ca recesiunea ne-a facut, pana la urma, un bine. Si colectiv, si individual. Colectiv – mai putin consum, mai putin gunoi etc. Ati inteles. Dar si individual, ca doar gospodarirea desteapta a resurselor e o deprindere valoroasa. Cei care vor fi suficient de intelepti sa profite de criza economica, sa invete niste obiceiuri noi de viata, vor avea un avantaj atunci cand criza se va sfarsi. Criza ecologica va  mai dura, nu ne facem iluzii. Dar cea economica va trece curand! Profitati de ea acum!

Iaca pilde, adunate de prin strainataturi:

30+ More Ways to Save Money by Going Green

6 Easy Ways to Go Green and Save Money in a Black Economy

10 Ways to Go Green and Save Money at the Same Time

Save Money By Being Green!

1. Condu cu viteza moderata. Nici prea repede, nici prea incet. Asta inseamna ca va trebui sa circuli pe autostrada cu 80 de km/h, timp in care vei fi “pomenit” de soferii grabiti. Nu-ti face probleme, acestia isi vor plati graba la pompa!
2. Condu-ti automobilul cu grija. Nu accelara brusc si nu frana brusc. Aceste manevre se traduc in consum rapid de combustibil. Cel mai bine este sa accelerezi gradual si sa franezi incet.
3. Tine-ti motorul cald. Daca popesesti undeva pentru scurt timp sau astepti pe cineva in masina este recomandat sa nu opresti motorul. Motoarele reci polueaza mai mult pentru ca ard mai mult. Contrar opiniei generale, in felul acesta vei reusi sa economisesti.
4. Nu cumpara combustibil premium. In cazul in care instructiunile masinii prevad acest lucru, se chema ca nu prea ai de ales. Altfel, treci de aceasta bariera psihologica si alimenteaza cu combustibil normal, care este si mai ieftin decat cel premium. Studiile comparative intre cele doua tipuri au aratat ca diferentele sunt imperceptibile.
5. Evita greutatile si bagajele inutile. Daca este iarna, poti sa scoti din portbagaj barca de pescuit, iar daca a venit vara, uita de echipamentul de schi pe care l-ai depozitat in masina. Pentru fiecare greutate in plus, motorul tau “mananca” cu pana la 50% mai mult combustibil, dupa cum releva unele studii.
6. Nu uita sa iti umfli cauciucurile. Cand te afli in benzinarie, treci si pe la pompa de aer. Aceasta activitate nu iti va lua mai mult de cinci minute, in schimb te va ajuta sa economisesti, deoarece masina ta va merge mai bine, deci va consuma mai putin.

Vorbesc de barierele care stau in calea adoptarii unui stil de viata verde, altele decat lipsa de informare si de educatie. De pilda, bariera economica. Pai ce poate face un traitor in Romania, cu venituri mici-medii, ecologist in sufletul lui, care doreste sincer sa contribuie si el la iesirea dintre gunoaie si la intoarcerea zapezilor de altadata? Se informeaza, se gandeste, incepe sa prospecteze, plin de entuziasm, isi face niste niste socoteli si… entuziasmul i se blegeste tragic.

Un bec ecologico-economic costa de 10 ori mai mult decat unul obisnuit. Panourile solare… treaba cu subventia guvernamentala e abia la inceput, se tot poticneste si cade in nas, asa incat cine vrea instalatii dintr-astea, tot pe banii lui trebuie sa si le puna, pana una-alta. Masinile eco-prietenoase sunt mai scumpe decat cele conventionale eco-dusmanoase (ca sa nu mai spunem ca, la noi, nici nu prea ai de unde alege). De haine, ce sa mai vorbim… un tricou din bumbac organic costa de cateva ori mai mult decat unul intru totul asemanator ca aspect, dar fara certificatul cu pricina.

Si tot asa in continuare: un brad in ghiveci costa de vreo cinci ori mai mult decat unul taiat de aceeasi marime. Alimentele produse prin agricultura biologica sunt si costisitoare, si greu de gasit (se gasesc ici-colo dar, daca trebuie sa mergi dupa ele pana in alt capat al orasului…) Ne-ar placea sa cumparam produse locale si sa sprijinim economia noastra, nu pe-ale altora dar, fiindca la noi se produce putin si scump, targuim tot chestii ieftine de import.

Si ne pare rau, si ne simtim vinovati, si ne chinuie un soi de suferinta neputincioasa. VREM, DAR N-AVEM CU CE!

Si totusi, nu se poate, trebuie sa existe niste solutii. Incet-incet, dupa ce ne-am indignat si ne-am revoltat si ne-am strigat disperarea in tunelul intunecat si stramt in care ne inghesuie mijloacele noastre limitate, parca-parca am inceput sa zarim, abia clipind, o luminita la capatul tunelului (vedeti, ne-am recapatat deja umorul! Semn bun!)

Ne-am intors la nemuritoarea deviza ecologista “Nimeni nu poate face totul, dar fiecare poate face ceva” si o luam de la capat cu entuziasmul. Si am inteles ca nu trebuie sa fie un demers solitar, ci unul solidar – macar in ceea ce priveste propunerea de solutii si impartasirea ideilor. Noua cele mai bune idei ne vin cand vorbim intre noi. Daca largim cercul interlocutorilor, discutiile vor fi si mai productive – la asta ne-am gandit cand am proiectat blogul. Asa ca va poftim sa pritocim impreuna problemele si sa nascocim solutii. Nu-i nimic daca nu sunt mari; daca o sa fie mici si multe, e foarte bine.