15 May 2009

Ursul bun si omul prost

In ciuda naturii batjocorite, cu un plus rusinos la capitolul paduri mutilate, Romania detine inca cea mai mare si mai sanatoasa populatie de ursi bruni din Europa. Daca mergem mai departe cu cercetarile, putem afirma fara sa gresim ca Romania sta pe un confortabil loc 4 mondial in ceea ce priveste populatia de ursi bruni, primele locuri fiind ocupate de Rusia, Canada si Statele Unite.

La prima vedere suntem tentati sa credem ca ursii Romaniei o duc nemaipomenit. Dupa cum spuneam, doar la prima vedere…

In realitate, ursii Romaniei sufera din ce in ce mai tare de pe urma actiunilor intotdeauna lacome si nechibzuite ale oamenilor care le invadeaza habitatul.
Nu voi puncta acum situatia padurilor ciopartite, ale viloaielor din rezervatii si parcuri nationale sau a vanatorii irationale de ursi savarsita de strainii cu bani care in tarile lor occidentale nu au voie sa impuste o potarniche, carora li se alatura cohorta de politicieni si parveniti autohtoni pentru care statutul de vanator e un “must”.

Sa ne oprim in acest episod asupra grosului de romani care invadeaza saptamanal padurile Carpatilor. Periodic, jurnalele de stiri sunt asaltate isteric de stiriste precipitate care anunta apocaliptic, ba ca “fiara” a atacat turisul nevinovat, ba ca un grup de turisti a fost alergat de urs, “bestia” l-a ucis pe bietul om, iar turistii au filmat ursii cu mobilu’, etc.
Evident ca de fiecare data cand vine vorba de un dezechilibru intre Natura si om, tot omul este vinovat in cazul intalnirilor periculoase cu ursii. Intalniri care in mod normal nu ar trebui sa se transforme in drame daca invadatorii naturii din zilele noastre ar avea o bruma de educatie, respect si de ce nu, inteligenta.

Ursul este un animal omnivor, extrem de puternic, pe care natura l-a facut capabil de a ucide un om in cateva secunde. Evident ca nu o face decat in trei situatii: cand isi apara puii, cand omul il surprinde, iar ursul, cat e el de urs, se sperie si ataca de frica, sau cand mananca, atacand in acesta situatie, tot dintr-un instinct de frica amestecat cu posesia sursei de hrana. Aceste trei situatii limita ar trebui memorate cu sfintenie de toti cei care invadeaza muntele pentru a-si face gratare sau sa se bronzeze cu dungi, regasindu-se din plin in manelele care urla din masinile lafaite cu portierele cracanate pe pajistile Carpatilor. Constienti sau nu, hoardele de romani needucati lasa in urma lor munti de gunoaie, cel mai adesea formate din resturile alimentare ale celor care “au fost la munte, fratie…”.

Raul a fost deja produs. Ursul este un animal oportunist care cauta cea mai accesibila hrana. Pe timpul noptii ursii vin si se hranesc cu ce au lasat oamenii in urma. Comportamentul normal al ursului a fost deja pervertit. Animal deosebit de inteligent, uriasul brun va asocia instantaneu resturile alimentare cu oamenii. Curand va deveni dependent de alimentele chimizate, cu gustul accentuat de potentiatorii de aroma, zahar, sare si noianul de E-uri. Animalele salbatice sunt mult mai sensibile decat omul la dependenta produsa de resturile alimentelor chimizate “uitate” prin paduri.

Ursul va cauta in mod special oamenii pentru ca stie ca acestia detin sursa de mancare. De aici pana la drame este un singur pas. Pas facut de catre locatarul de bloc care se pierde cand vede ursul, si, fie urla la el, fie arunca cu pietre crezand ca-l va goni, fie se sperie si fuge. Toate aceste reactii gresite duc la un raspuns agresiv al ursului. Urmeaza presa avida de rating si senzational, zeci de buletine de stiri cu “fiara” care a atacat bietii oameni care vroiau si ei un gratar la munte. Jurnalele de stiri curg fluviu presarate de interviuri cu primari si autoritati locale depasite si incapabile, a caror singura reactie consta in convocarea urgenta a unor echipe de vanatori trimise sa impuste “fiara”. Cel mai adesea ursul sfarseste ucis din prostia si rautatea oamenilor. Spiritul sau puternic va merge cu siguranta intr-o lume mai buna.
Apropo, exista iaduri si pentru prosti sau doar pentru cei rai ?